Omul să fie mulţumit...

"Omul să fie mulţumit cu săracia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit.

Dar voi să faceţi după cum vă trage inima, şi Dumnezeu să vă ajute şi să vă acopere cu aripa bunătăţii Sale."

Ioan Slavici

I-am cerut vieţii...

"I-am cerut vieţii să-mi dea forţă:

mi-a dat încercări prin care să trec.

I-am cerut vieţii să-mi dea înţelepciune:

mi-a dat probleme pe care să le rezolv...

I-am cerut vieţii să-mi dea bogăţie:

mi-a dat creier şi două braţe pentru a munci...

I-am cerut vieţii să-mi dea curaj:

mi-a dat provocări peste care să mă ridic...

I-am cerut vieţii să-mi dea dragoste:

mi-a scos în cale oameni dificili, pe care să-i înţeleg...

I-am cerut vieţii să-mi facă favoruri:

mi-a dat oportunităţi...

În viaţa mea, niciodată n-am primit ceea ce am cerut,

dar întotdeauna am obţinut puterea de a merge mai departe cu fruntea sus!..."

Sursă foto

Urmează-ţi destinul!

Niciodată nu renunţa la visele pe care le ai!

Zboară mereu liber, precum păsările cerului şi nu lăsa pe nimeni să taie aripile viselor tale!

Învaţă să trăieşti,

nu doar să exişti!

Păstrează, întotdeauna, esenţa vieţii în sufletul tău şi încrederea în propriul destin!

Fii tu însuţi şi urmează-ţi drumul!

© Pe o aripă de cânt

Să ne privim!

Este imperios necesar ca... uneori măcar, să ne privim pe noi înşine...

Să conştientizăm cine suntem cu adevărat, de unde venim şi spre ce ne îndreptăm...

Şi da, să facem curăţenie!

În noi, în sufletul nostru şi, mai ales, în jurul nostru!

Fără pic de sfială, fără nicio urmă de teamă...

Într-adevăr, doar prin iubire putem reuşi acest lucru!

© Pe o aripă de cânt

Pentru unii... contează!

Întotdeauna am apreciat la marii artişti, faptul că... în ciuda popularităţii şi a talentului lor incontestabil, ore, zile în şir înainte de un spectacol, se pregătesc, repetă intens, cu seriozitate maximă...

Pentru ei contează cu adevărat cum se prezintă în faţa publicului, îl respectă şi-i acordă însemnătatea cuvenită.

Soprana Elena Moşuc şi artistul portughez Gonçalo Salgueiro au înţeles perfect acest lucru, de fiecare dată...

Drept dovadă, iată şi aceste imagini surprinse la repetiţiile pentru cele două concerte extraordinare, care vor avea loc la Ateneul Român din Bucureşti,

peste câteva zile...

© Pe o aripă de cânt

Foto: © FB Operfado

"Notre Dame de Paris" - artă înainte de toate...

Extraordinarul spectacol

"Notre Dame de Paris",

cu o distribuţie de excepţie şi o interpretare de zile mari...

O sărbătoare a muzicii, care mă face să mă simt exact ca şi acum aş fi acolo, în miezul acţiunii... O reală plăcere să urmăreşti!

E ceea ce-mi place să numesc artă adevărată, artişti al căror talent este atât de evident şi care pun tot sufletul în realizarea unui spectacol grandios.

Artişti care nu uită care este, de fapt, misiunea lor pe scenă...

Păcat că la noi, rar, foarte rar au loc astfel de puneri în scenă...

Musicalul, bazat pe romanul cu acelaşi nume scris de Victor Hugo, s-a jucat la Paris, pentru prima dată, în septembrie 1998. Muzica îi aparţine lui Riccardo Cocciante, iar versurile sunt scrise de Luc Plamondon.

Conform Cărţii Recordurilor, în primul an de la lansare, spectacolul a avut cel mai mare succes înregistrat vreodată.

A fost prezentat în Belgia, Marea Britanie, Rusia, Canada, China, Spania, Elveţia, Italia, Coreea, Taiwan, adunând milioane de spectatori...
Vi-l recomand cu drag, într-o variantă tradusă şi cu o distribuţie care nu lasă loc pentru comentarii:
Hélène Ségara: Esméralda

Garou: Quasimodo
Daniel Lavoie: Frollo
Bruno Pelletier: Gringoire
Patrick Fiori: Phœbus
Luck Mervil: Clopin
Julie Zenatti  Fleur-de-Lys.

Două ore pe care nu le veţi regreta, ştiu sigur...

Accesaţi:

"Notre Dame de Paris"

© Pe o aripă de cânt

Să facem loc frumosului în noi!

Atâţia artişti minunaţi, atâtea realizări de excepţie, atâta artă extraordinară!...
E plină lumea de surprize dintre cele mai frumoase!...

Mai faci un pas şi iar descoperi ceva cu adevărat deosebit...
Şi este imposibil să nu-ţi capteze atenţia... Doar să nu vrei...

Când să mai ai vreme pentru nimicuri şi pentru oamenii mărunţi, insignifianţi, pentru circ şi mizerie? Când să mai trăieşti doar pentru
minciună, invidie, răutate şi ură?

Este mult, mult mai important să ne bucurăm sufletul şi privirea cu ceea ce - într-adevăr - merită atenţia noastră! 

Două concerte magnifice mă aşteaptă în următoarele zile...

La Bucureşti, Filarmonica îşi va începe spectacolele din acest an, la Ateneul Român, avându-i ca invitaţi speciali pe marea soprană Elena Moşuc şi interpretul portughez de fado - Gonçalo Salgueiro. Pentru mine personal, asta înseamnă o mult-visată reîntâlnire cu cei doi artişti, pe care am avut bucuria şi onoarea de a-i descoperi, cunoaşte şi îndrăgi, în 2014, la concertele "Operfado" ale Operei Naţionale Române din Iaşi. Ne plănuisem o revedere în 2015, dar, sinceră să fiu, nu credeam că acest lucru se va petrece atât de curând şi, mai ales, m-a surprins extrem de plăcut modul în care am primit această invitaţie, în prima noapte a anului.

Al doilea concert se va desfăşura la Sala "Olympia" din Paris. Era un vis mai vechi de-al meu de a lua parte la un spectacol al marelui Enrico Macias.
Dar nici măcar nu ştiam dacă mai realizează astfel de întâlniri cu publicul.
Ei bine, da, acum am aflat... Enrico Macias încă apare pe scenă şi face acest lucru extrem de bine...
Surpriza a venit, de data aceasta, din partea unor prieteni dragi şi frumoşi, care-mi ştiau dorinţa şi care au făcut tot posibilul să mi-o îndeplinească.

Va fi o călătorie muzicală ce va îmbina diferite culturi, începând de la Maghreb, mergând apoi spre marginile Europei de Est şi încheindu-se, cu duete inedite – tocmai la New York, totul transpus, discret, într-o variantă modernă.

Cam aşa a fost acum un an...

Enrico Macias la Sala "Olympia" - Paris, 12 ianuarie 2014
Aşadar, seri cu adevărat magice, cu artă adevărată, de calitate şi de o ţinută cum rar mai întâlnim în ziua de astăzi...

Şi simt că lunile ce vor veni mi-au pregătit momente
cel puţin la fel de frumoase!

© Pe o aripă de cânt

Mi-e dor de voi, părinţi!

"La izvorul cel cu apă lină,

O aştept pe mama ca să vină.

Îl aştept pe tata, dincolo de mâine,

Dar spre casă nimeni nu mai vine!

Mi-e dor de voi, părinţi,

De ochii cei cuminţi...

Mi-e dor de pâinea caldă de pe masă!

Mi-e dor de casă!"

Accesaţi:

"Mi-e dor de voi, părinţi!"

2015 - Happy New Dreams!

Se apropie miezul nopţii... Afară ger în toată regula... Nu au glumit cei de la meteo... 20 de grade... cu minus toate! Nici nu ştii ce să faci... Să rişti, să nu rişti?

Dar cum unii vor să vadă pentru prima dată artificii în România, de Revelion, şi cum tu-i iubeşti mult de tot, te mobilizezi şi te dai dus din casă...

Ai noroc de cum ieşi pe uşă... chiar la intrare... un taxi liber! Începutul e bun, nu ai când să mai simţi cum e cu gradele alea...

Ajungi în Centru, dai peste pietonalul luminat, peste mascaţi şi câţiva omuleţi care, ca şi tine, au riscat şi-au venit pentru artificii...

Îţi surâde norocul din nou... nimereşti fix la ceea ce, în alte condiţii, abia ai fi aşteptat... concertul uneia din trupele favorite... Ai îngheţat aproape de tot, dar când te întâlneşti cu Cristi Enache, zău că uiţi de orice! "Şi ce dacă..." e atât de frig - nu-i aşa? Ei da, aşa tot să-ţi începi anul! Şi-l începi! Cu artificii... nu cine ştie ce, dar bune şi alea... Cu lume puţină în jur, extrem de puţină, ca niciodată...Treci de momentul artificiilor, realizezi că nu mai e Cristi Enache pe-aproape şi brusc simţi cele..... câte or fi fost - grade cu minus...

Lumea pleacă... Norocul cu numărul 3 îţi iese în cale - un taxi liber! Din nou! Ajungi la căldură înainte să te prefaci în gheţar în centrul oraşului...

Printre picături... mai butonezi şi telecomanda... nimereşti peste super concertul Loredanei... Se termină pe un post, începe pe altul, mai "circuli" puţin şi-l mai găseşti încă pe un canal... Frumos, frumos, show adevărat! Lory nu se dezminte!

Mai o glumă, mai un telefon, mai un musafir, mai o manea - că n-ai ce face, dai şi peste ele din greşeală, te duci apoi cu gândul în Bucovina urmărind-o pe Viorica Macovei, faci şi un salt în Grecia cu Ionuţ Galani, te întrebi ce caută Marcel Pavel la un loc cu... alţii, o admiri pe Corina Chiriac, te fascinează artificiile din Dubai şi Sidney, afli că-s locuri prin ţară cu - 31 de grade, te ia cu frig din nou...

Deschizi FB-ul să vezi dacă toată lumea e în regulă, dacă au ajuns toţi prietenii în 2015, să nu se fi rătăcit vreunul... Citeşti mesajele primite, te bucuri de urările venite de la cei dragi, răspunzi pe unde poţi şi apoi te muţi la private... Ei şi-acolo... marea surpriză a noului 2015, primul mare noroc al anului... care-ţi vine de departe, tare de departe... urări de la un om drag, pe care-l iubeşti şi-l admiri enorm... Dar de la care nu te aşteptai să primeşti mesaj fix în această noapte... Şi nu doar un mesaj, ci şi o invitaţie la un mare spectacol, despre care - culmea, tocmai ţie ţi-au scăpat informaţiile! - dar mai mult ca sigur aşa trebuia să se întâmple. Să nu afli înainte de a şti de acolo de unde trebuie...

Şi uite aşa, înainte de un Macias parizian - nepreţuit dar!, primeşti cu bucurie multă, emoţie şi nerăbdare cât cuprinde, primul concert al Filarmonicii bucureştene... Mai exact... reîntâlnirea cu Gonçalo Salgueiro, Elena Moşuc, Gabriel Bebeşelea, tocmai la Ateneul Român... Aceeaşi formulă de succes care ţi-a marcat existenţa, din atâtea puncte de vedere, în 2014! Minunile se întâmplă mult mai repede decât îţi închipui! Îţi dai seama că e mult mai frumos să afli despre împlinirea unui vis... aşa, pe ultima sută de metri, decât să stai luni întregi şi să te rogi să prindă contur, să faci planuri!

Şi te distrezi cu atât mai mult cu cât - clar nu e doar o simplă coincidenţă! - în ultimele 2-3 zile ai revăzut "Operfado" şi nu numai, câteva ore bune...

E prima noapte a lui 2015! Şi deja eşti fericit!

© Pe o aripă de cânt

http://pearipadecant.blogspot.ro/

Ninge pe Moldova...

Doamne, şi cât am aşteptat-o!!!

"Ninge pe Moldova, ninge..."

- dezmăţat şi tandru, cum zice cântecul...

aşa cum e şi dragostea noastră în acest miez de noapte...

Şi nisoarea asta - semn al unui alt început -

va rămâne-n amintire... o eternă colindă...

Accesaţi:

"Ninge pe Moldova"

Pentru că tu eşti chiar iubirea!

Când suntem împreună...

Într-o zi...

Fericit să vă fie Crăciunul!

Poate că acesta este primul Crăciun în care, cu adevărat, am înţeles ce înseamnă simplitatea, liniştea şi, mai presus de orice, iubirea adevărată, la care, sunt sigură - tânjim cu toţii pe parcursul existenţei noastre...

Crăciunul în care sufletul meu, indiferent cum a dus-o el de-a lungul acestui an, mai bine, mai rău - ca la fiecare dintre noi, de altfel, a învăţat să se elibereze de tot ce-i urât şi trist în viaţa unui om, s-a umplut de bucurie, a prins aripi şi chiar a zburat...

Crăciunul care mi-a adus lumina atât de aşteptată, mi-a răscolit amintirile calde de odinioară, le-a îmbrăcat în inocente straie de copil

şi le-a dat drumul în lume...

Crăciunul care mi-a împlinit dorinţe tăinuite de-a lungul anilor, vise în care am crezut şi pe care acum le-am văzut realizate...

Să fii cel mai frumos cadou pe care cineva şi-l poate dori de Crăciun este cel mai minunat lucru care i se poate întâmpla cuiva.

Când afli că eşti cadoul pe care mai mulţi l-au primit - prin simpla ta prezenţă într-un anumit loc, deja te poţi declara un om cu adevărat împlinit.

Fericirea vine când nici nu te aştepţi şi, mai ales, de unde nu te aştepţi...

Şi da, mă repet: fericirea chiar înseamnă simplitate!

Nu vorbe mari, dar atât de goale, de fapt...

Vă doresc din inimă să aveţi şi voi parte, dragii mei prieteni, de un asemenea Crăciun, cu oamenii cei mai buni alături, cu vorbele cele mai calde şi adevărate, rostite chiar cu emoţia sincerităţii şi lacrimi în priviri!

Sunt cele mai de preţ bogăţii ale unui om!

Fericit să vă fie Crăciunul!

© Pe o aripă de cânt 

Când dulci colinde...

Fericirea este lângă noi...

"Fericirea pentru fiecare

înseamnă altceva.

Nu sunt un om pretenţios, nu caut fericirea peste mări şi ţări.

Ea este aproape, lângă şi în noi.

Trebuie doar să întinzi mâna, să strângi cu putere şi s-o ţii

lângă inima ta."

Angela Baciu, poetă

Prietenia...

Omul fericit...

Adevărul...

Totuşi, să îndrăznim...

Eşti totul pentru mine!

Viaţa este prea scurtă!

Îţi ating mâna...

De vei pleca, te voi urma!

Ninge...

"Ninge fără milă, cu vinovăţie
Ca o inculpare, ca un martor mut.
Ninge ca o nuntă, ninge şi sfâşie,
Se fărâmiţează ultimul salut.

Vai de noi femeie, ninge-a despărţire,
Vom pleca departe unde-avem de mers.
Ninge să despartă gheaţă şi iubire,
Oarbe felinare trec spre Univers.

Ninge sfânt şi păgân,
Numai ochii ne rămân,
Despărţirea s-o mai vadă.
Că în rest, noi ne-am stins
Şi-am ajuns - de-atâta nins -
Nişte oameni de zăpadă.

Ninge peste buze, ninge peste pleoape,
Ninge peste îngeri, ninge peste văi.
Ninge peste clopot, ninge peste ape,
Ninge incredibil peste ochii tăi.

Ninge ca-n Esenin şi-n poema rusă,
Ninge fantomatic şi bacovian.
Ninge că sunt rece, ninge că eşti dusă,
Ninge ca la moartea ultimului an.

Ninge sfânt şi păgân,
Numai ochii ne rămân,
Despărţirea s-o mai vadă.
Că în rest, noi ne-am stins
Şi-am ajuns - de-atâta nins -
Nişte oameni de zăpadă."

Adrian Păunescu

Crăciunul - o şansă...

Darul Crăciunului...

Suntem liberi!

Cine sunt eu?

Ne troienesc amintirile...