„Cântecul, pentru mine, este o stare pornită din lupta dintre lumină şi întuneric, dar şi clipa de vârf a emoţiei, a simţirii sufleteşti.
El exprimă înţelepciune, dragoste de oameni şi de viaţă, tot ce este sublim pe pământ, dar şi dureri ascunse, tristeţi şi nostalgii.
Cântecul este expresia pură a sufletului omenesc.”
Olga Ciolacu
Una dintre cele mai cunoscute şi apreciate artiste din Republica Moldova, interpretă de muzică uşoară şi populară, Olga Ciolacu, s-a născut în localitatea Lozova (raionul Străşeni), la 10 octombrie 1949.
În 1967 a absolvit Şcoala Medie nr. 1 din Chişinău, după care, timp de patru ani, a urmat cursurile Facultăţii de Regie din cadrul Institutului de Arte „Gavriil Musicescu”, pe care le-a finalizat în 1971.
A fost angajată apoi în calitate de conducător artistic la Casa de Cultură din Hânceşti, în paralel activând şi ca solistă în Ansamblul vocal - instrumental „Ritm” şi în Ansamblul de cântece şi dansuri populare „Andrieş”.
În perioada 1973 - 1977, a lucrat ca de regizor la Televiziunea din Chişinău, concomitent cântând în Ansamblul de Muzică Populară „Tinereţea” - de la Centrul Republican al Tineretului.
Între 1977 - 1979, a fost solistă a Ansamblului de cântece şi dansuri cu specific ţigănesc din cadrul Filarmonicii Naţionale, apoi a făcut parte din Orchestra de Muzică Populară „Fluieraş” - condusă de maestrul Seghei Lunchevici (1980 - 1982) şi Orchestra de Estradă a RadioTeleviziunii Naţionale din Chişinău (1982 - 1993).
În anul 1989 a fondat Ansamblul de Muzică Uşoară „Dacii”, alături de care a lansat o serie de cântece, care, prin mesajul lor, au contribuit la trezirea conştiinţei naţionale („Apără-ne, Doamne!”, „Dacii”, „Colindul colindelor”, „Mănăstirea Căpriana” şi altele), şi primul album - „Pe adresa unui neam”, la Casa de Discuri „Melodia” din Moscova.
Împreună cu „Dacii” a susţinut mai multe turnee în România, fiind prima solistă din Basarabia care, la 4 mai 1990 a susţinut un concert la Sala Palatului din Bucureşti şi a primit premiul Revistei „Flacăra”.
La 15 iulie 1994, a fondat şi a devenit director artistic al primului Teatru de Varietăţi din Republica Moldova, teatru care-i poartă numele şi pe scena căruia s-au lansat interpreţi renumiţi, precum: Anişoara Puică, Vitalie Dani, Irina şi Anatol Bivol, Carolina Prepeliţă etc.
A colaborat cu unii dintre cei mai cunoscuţi compozitori: Constantin Rusnac, Tudor Chiriac, Mircea Oţel, Gheorghe Mustea, Gheorghe Banariuc, I. Duca, Oleg Banariuc, Yan Raiburg, Eugen Doga, Ion şi Petru Aldea Teodorovici etc şi textieri: Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Leonida Lari, Adrian Păunescu, Vasile Romanciuc, Ianoş Ţurcanu etc, lansând peste 300 de melodii, majoritatea ajungând şlagăre iubite şi fredonate chiar şi în prezent.
Multe dintre melodiile din repertoriul său au fost editate pe casete audio, CD-uri şi DVD-uri.
Totodată, a înregistrat cântece populare alături de Orchestra „Folclor” - dirijată de Petre Neamţu şi Orchestra „Mugurel” - condusă de Ion Dascăl.
O colaborare intensă a avut de-a lungul anilor cu maestrul Nicolae Botgros şi Orchestra de Muzică Populară „Lăutarii”.
Este protagonista mai multor filme muzicale: „Monolog”, „Elegie de toamnă”, „Trec zâmbind prin anotimpuri”, „Femeia îndrăgostită”, „Sărut mâna, doamnă!”, „Ce rară sărbătoare-i viaţa!” etc.
De-a lungul carierei, a întreprins numeroase turnee, în România, SUA, Australia, Cuba, Franţa, Suedia, Italia, Finlanda, Austria, Rusia, Turcia, Israel, Ucraina etc.
Dintre premiile şi distincţiile primite, amintim:
- 1988 - „Artistă Emerită a RSSM”;
- 1993 - 1995 - laureată a Festivalului „Crizantema de Aur” de la Târgovişte;
- 1993 - Medalia „Meritul Civic”;
- 1999 - Ordinul „Gloria Muncii”;
- 2009 - „Artistă a Poporului din Republica Moldova”;
- 2018 - „Ordinul Republicii Moldova” - pentru contribuţia la promovarea valorilor culturale.
Este căsătorită cu Valentin Bătrânac, jurnalist, producător, impresar.
Autor: Pe o aripă de cânt
Mia Braia (nume real: Maria Braia), cunoscută solistă de muzică uşoară, cântece în stil popular şi romanţe, sora celebrei Ioana Radu, s-a născut în Craiova, la 8 septembrie 1911, şi s-a stins la New York, în ziua de 3 iulie 1996.
Vocea deosebită a surorilor a fost descoperită pe când acestea cântau la cârciuma bunicului, în special la toate pomenile de după înmormântări.
La un moment dat, pe acolo a trecut marele compozitor Ion Vasilescu, a ascultat-o şi apoi a invitat-o la Bucureşti.
Mia Braia a urmat studii muzicale la Conservatorul „Cornetti” din Craiova, apoi la Conservatorul din Bucureşti.
În particular a luat lecţii de canto.
A terminat şi Facultatea de Drept.
Debutul artistic a avut loc la restaurantul „Minerva” din Craiova, acolo unde cânta muzică uşoară în trupa actorului Manu Nedeianu.
Între 1925 - 1929, a fost solistă a Corului „Armonia” din Craiova, iar între 1929 - 1934, a început să cânte în Societatea corală „Carmen” din Bucureşti.
În 1936 a debutat la Radio Bucureşti, interpretând un program de muzică uşoară.
În 1936 a lansat şi compoziţia lui Ion Vasilescu: „Nu-ţi pare rău când vezi să plâng”, pentru care a fost premiată în acelaşi an.
În acelaşi an s-a şi căsătorit.
Între 1936 - 1940, a făcut numeroase imprimări la Casa de discuri „Cristal” („Electrecord”).
Între 1937 - 1945 a cântat cu cele mai importante formaţii ale acelor vremuri, în restaurante din Bucureşti, Neptun şi la cinematograful „Marna”.
După 1948 a colaborat cu orchestrele: „Barbu Lăutarul” şi „Periniţa” (Bucureşti), „Lazăr Cernescu” - Caransebeş, „Taraful Gorjului” - Târgu Jiu, „Doina Olteniei” - Craiova şi cu Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”.
A întreprins numeroase turnee în țară și în străinătate: Israel, Germania, SUA.
Fiind în mare vogă şi, probabil, din raţiuni financiare, a ajuns să cânte la câteva reuniuni ale unor membri ai mişcării legionare, motiv pentru care şi-a atras antipatia regimului comunist, fiind interzisă pentru aproximativ 15 ani, până pe la jumătatea anilor ’60.
Pentru bogata activitate de solistă de muzică populară şi romanţe, în 1968 i s-a acordat medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a.
La sfârşitul anilor ’80 s-a stabilit la New York.
A fost căsătorită cu interpretul de muzică ușoară și romanțe - Petre Alexandru (între 1936 - 1950), apoi cu nepotul poetului Lucian Blaga (Emanuel Blaga).
Din păcate, între Mia Braia şi Ioana Radu a existat mereu o rivalitate, iar relaţiile dintre cele două surori nu au fost tocmai dintre cele mai bune, deşi apropiaţii au încercat, ani în şir, să le apropie.
Autor: Pe o aripă de cânt
„Cântecul mi-a fost alinare, frate şi descântec...
Mă bucur că pot alina sufletele atâtor oameni, sunt alături de ei în fiecare zi...
Iubesc albastrul cerului, mărul dâmboviţean de Voineşti, ador mirosul fânului de curând cosit şi cânt cu drag din suflet, pentru suflet de român...
Corina Dragomir
Interpreta de muzică populară - Corina Dragomir - s-a născut la 12 iunie 1969, în localitatea Moreni (judeţul Dâmboviţa).
A urmat şcoala primară şi liceul în oraşul natal.
Debutul în lumea muzicii a avut loc pe când Corina abia împlinise 13 ani.
Părinţii au îndrumat-o către Şcoala Populară de Artă din Târgovişte.
A câştigat premii la diverse concursuri folclorice:
- 1981 - locul III - Festivalul Naţional „Cântarea României”;
- 1983 - Premiul III şi titlul de laureat - Festivalul Naţional „Cântarea României”;
- 1985 - Premiul I şi titlul de laureat - Festivalul Naţional „Cântarea României”;
- 1987 - Premiul I şi titlul de laureat - Festivalul Naţional „Cântarea României”;
- 1982 - trei premii internaţionale la concursuri organizate în cadrul Taberei de Vară pentru copii din Budapesta;
- 1982 - menţiune - Concursul de Muzică Populară şi Muzică Uşoară „Corabia de Aur” - Corabia (Olt);
- 1986 - Premiul I - Concursul de Muzică Populară „Floarea de Stâncă” – Rucăr (Argeş);
- 1986 - Premiul II - Festivalul de muzică populară „Maria Tănase”- Craiova;
- 1986 - Premiul special acordat de Casa Municipală de Cultură Drobeta Turnu Severin - Concursul Interjudeţean de Creaţie şi Interpretare a Cântecului Popular de Viaţă Nouă „Cântec Nou în Mehedinţi”;
- 1987 - Premiul I - Concursul Interjudeţean de Muzică Populară „Călăraşi - Pământ de Aur”;
- 1987 - Premiul I şi Trofeul „Maria Lătăreţu” - Târgu Jiu;
- 1987 – Trofeul - Festivalul de Romanţe „Crizantema de Aur” - Târgovişte.
În urma acestor premii, în 1987 a făcut primele înregistrări la Radio.
Pentru că a ratat admiterea la facultate, va lucra timp de 2 ani la Schela de Foraj Moreni, iar apoi, la insistenţele colegilor, a participat la un concurs şi, în 1989 a devenit - pentru o scurtă perioadă - solist vocal al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Chindia”.
Un an mai târziu, în urma unui concurs, a ajuns solist vocal al Ansamblului Artistic „Rapsodia Română”, unde era colegă cu mari nume ale scenei româneşti.
În 1992, după ce a susţinut un alt concurs, a obţinut transferul la Ansamblul „Ciocârlia”.
În 1995 a absolvit cursurile Facultăţii de Drept şi astfel a fost promovată în rândul cadrelor militare active, devenind ofiţer la arma pompieri.
În acelaşi an a lansat primul album discografic (folclor muntenesc şi romanţe) - „Inimă prietenă”, sub bagheta regretatului Paraschiv Oprea.
A participat la numeroase spectacole în ţară şi în străinătate (Ungaria, Bulgaria, Turcia, Cipru, Germania, Bahrain, Grecia, S.U.A.), promovând portul şi cântecul dâmboviţean, a apărut în emisiuni radio-tv.
Autor: Pe o aripă de cânt
Interpreta - Diamanta Paterău – se numără printre vocile actuale cele mai îndrăgite ale muzicii populare de peste Prut.
S-a născut la 26 aprilie 1984, în satul Sofia (raionul Drochia).
Între 1999 - 2003, a studiat la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău, Catedra Instrumente Populare, specialitatea Canto popular.
Între 2003 - 2007 a urmat cursurile Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Facultatea Istoria muzicii şi Folclor, precum şi Studiile de Masterat.
Din anul 2008 este angajată ca solistă în Orchestra de Muzică Populară „Folclor” a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” (Chişinău).
De-a lungul timpului a participat la mai multe concursuri, unde a obţinut şi diverse premii:
- 2001 - Premiul I - Concursul Cântecului Folcloric „Tamara Ciobanu” - Chişinău;
- 2003 - Premiul II - Festivalul de Romanţe „Crizantema de Argint” - Chişinău;
- 2004 - Trofeul Festivalului „Crizantema de Argint”;
- 2004 - Premiul I - Festivalul de Romanţe „Crizantema de Aur” - Târgovişte.
Autor: Pe o aripă de cânt
