Se afișează postările cu eticheta Festivalul Maria Lătăreţu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Festivalul Maria Lătăreţu. Afișați toate postările

marți, 11 mai 2021

„La Curtişoara e colţul meu de rai...”

„La Curtişoara e colţul meu de rai, aici am învăţat să cânt şi să joc, aici bunicii mei ascultau, la radio, muzică populară, când lucrau în grădină.
De-abia aştept să mă întorc acasă ori de câte ori sunt plecată.”

 

„Fiecare zonă are cântece şi ritmuri inconfundabile, nu se pot compara între ele, dar muzica oltenească are ceva aparte. Frumuseţea cântecului nu stă într-un anumit lucru, ci ţine de emoţia pe care o transmite, de firea olteanului, cel plin mereu de speranţe, chiar şi când e rătăcit prin lume şi cu sufletul împovărat...
Muzica oltenească este precum olteanul, pe cât de simplu, pe atât de profund în sentimente, iute şi ager la minte. Lăutarii sunt cei care au purtat, prin timp, cântecul, iar eu încerc să îl duc mai departe, pentru a aduce în gând, în suflet şi în inimile oamenilor simţirea de neam.”

 


„Când vorbesc despre Maria Lătăreţu sau Maria Tănase, întotdeauna simt un fior care tulbură apele sufletului meu. Aceste două uriaşe interprete ale neamului nostru sunt dincolo de cuvinte.
Maria Lătăreţu... Cum să nu iubeşti acel gas divin, cu triluri de pasăre măiastră?”

 

„Prima persoană care a intuit că am voce a fost învăţătoarea mea, Irina Tunaru.
Maria Tănase Marin este însă omul care mi-a schimbat destinul. Am întâlnit-o pe această minunată doamnă în 2008, la un festival din Dobrogea, în vremea când eu o imitam pe Maria Ciobanu. Coregraful Ansamblului „Flori de Măr”, Costică Bălărău, a rugat-o să mă ajute, să mă formeze.
Am fost vrăjită de modul în care m-a învăţat să port costumul popular, să înţeleg ceea ce cânt, să-mi descopăr profunzimea vocii, să-mi formez propriul stil şi să nu mai copiez pe nimeni.
Doamnei Maria Tănase Marin îi sunt datoare pentru totdeauna, iar acum, când vorbesc despre dânsa, îmi dau lacrimi de recunoştinţă. Mi-a dat pur şi simplu aripi să zbor!”

 

„Am înțeles că mesajul și emoția transmisă de o piesă sunt esențiale, așa că încerc de fiecare dată să trec prin filtrul sufletului meu diferite stări și să le pun pe foaie sau muzică. Alteori mă inspir din poveștile de viață ale oamenilor.”

 

„Deşi premiile îşi au rostul lor, n-am mers în competiţii musai pentru a obţine un loc pe podium; am fost doar un copil care bătea la porţile afirmării şi nu aveai cum să faci asta fără să mergi în festivaluri.
De fiecare dată am câştigat prieteni noi, sfaturi de la specialiştii în folclor, experienţă.”

 

„Momentul unic și memorabil al sufletului meu rămâne rechemarea pe scena Festivalului „Maria Tănase”, în timpul concursului, de către public, înmânarea premiului I de către maestrul Tudor Gheorghe și cuvintele acestuia ce au rămas întipărite în mintea și inima mea de copil:
”Fata asta știe ce cântă și cum cântă.”
Povestind acum, vă mărturisesc că îmi dau lacrimile de emoție și bucurie, deoarece eram un simplu tânăr ce bătea la porțile afirmării.”

 

„Mi-aș dori ca cei tineri să iubească din ce în ce mai mult folclorul, pentru că vor avea mereu câte ceva de descoperit și mă înclin cu respect în fața tuturor celor care își regăsesc o fărâmă din suflet în cântecele mele.”

 

„Bogăția noastră derivă din faptul că încă avem tradiții și obiceiuri vii, costume specifice fiecărei zone, cântece și jocuri populare, o țară cu locuri și peisaje superbe, oameni credincioși și frumoși.
Toate acestea la un loc țin în picioare identitatea neamului nostru și mândria de a fi români!”
Emilia Dorobanţu

La mulţi ani, Emilia Dorobanţu!

Emilia Dorobanţu, una dintre tinerele interprete de muzică populară, cu care folclorul oltenesc se mândreşte, s-a născut la 12 mai 1993, în localitatea Curtişoara (judeţul Olt).


A absolvit Şcoala Populară de Artă din Slatina - secţia Canto popular şi Universitatea Naţională de Muzică - secţia Canto clasic.
A colaborat cu diverse ansambluri folclorice: „Flori de măr” (din satul natal), „Hora” (Drăgăneşti - Olt) şi Ansamblul Artistic Profesionist „Ciocârlia” (Bucureşti).
Are în palmares peste 60 de premii obţinute la diverse concursuri şi festivaluri din întreaga ţară, prin muncă, ambiţie şi datorită vocii foarte bune.
Dintre acestea, cele mai importante sunt:

- 2009 - Premiul I - Festivalul „Maria Tănase” – Craiova;

- 2010 - Marele Premiu - Festivalul de Folclor „Mamaia”;

- 2010 - Marele Premiu - Festivalul „Maria Lătăreţu” - Târgu Jiu;

- 2011 - Trofeul „Femeia contează” – Bucureşti;

- 2011 - Premiul „Tinere speranţe” - Gala Muzicii Populare Româneşti.

Autor: Pe o aripă de cânt