„Să fim mai aproape de Dumnezeu...”

„Destinul meu este să înveselesc inimile triste.”

 

„Viaţa este scurtă, ar trebui să fim mai buni unii cu alţii.”

 

„Ar trebui să fim mai aproape de Dumnezeu, să nu mai fim nemulţumiţi mereu.”

Dana Dăncilă

La mulţi ani, Dana Dăncilă!

Îndrăgita interpretă de muzică populară - Dana Dăncilă - s-a născut la 2 ianuarie 1986, în Câmpulung Moldovenesc.

A absolvit Liceul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava şi Muzicologie la Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi.

În 2007 a câştigat Trofeul emisiunii - concurs „Ora populară” de la TVR2.

Primele cântece le-a cules de la bunica sa din zona Sadova, care era rapsod popular.

Este solistă a Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

Autor: Pe o aripă de cânt

„Am crescut respirând tradiţia lui...”

„M-am născut în leagănul Maramureşului istoric şi am crescut respirând tradiţia lui.

 

Îmi doresc să aduc aminte astfel, cu mare recunoştinţă, de voia bună a strămoşilor noştri, de dorinţele, patimile, obiceiurile şi supărările lor, în alte cuvinte, de etnografie şi folclor maramureşan...”

Paul Ananie

La mulţi ani, Paul Ananie!

Paul Ananie, unul dintre cei mai talentaţi şi îndrăgiţi reprezentanţi ai tinerei generaţii din muzica populară, s-a născut la 10 decembrie 1993, în comuna Vadu Izei.

A studiat la Liceul „Regele Ferdinand” din Sighetu Marmaţiei şi a absolvit Facultatea de Litere (specializare Studii culturale - Etnologie) a Universităţii din Bucureşti.

Este membru al Uniunii Artiştilor Interpreţi de Folclor Muzical din România.

Este realizator de emisiuni la Trinitas TV.

Dintre cele mai importante premii obţinute la festivalurile şi concursurile la care a participat de-a lungul anilor, menţionăm:

- 2001 - Menţiune - Festivalul de muzică uşoară pentru copii „Ursuleţul de aur” - Baia Mare;

- 2005 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Floare mândră de pe Iza” - Şieu (Maramureş);

- 2006 - Premiul I - Festivalul Judeţean de Folclor „Spria” - Baia Sprie (Maramureş);

- 2009 - Premiul Tinereţii - Festivalul Naţional de Folclor „Strugurele de Aur” (Alba);

- 2010 - Premiul Special al Juriului - Festivalul Naţional de Folclor „Maramureşu’ răsună”;

- 2010 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Valeria Peter Predescu” (Bistriţa);

- 2010 - Premiul I - Festivalul Judeţean de Folclor „Ion Petreuş” - Baia Mare;

- 2010 - Marele Premiu - Festivalul Naţional de Folclor „Iosif Sivu şi Cosmin Golban” - Chişoda (Timiş);

- 2010 - Premiul II - Festivalul Naţional de Folclor - Moneasa (Arad);

- 2010 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Strugurele de Aur” (Alba);

- 2010 - Marele Premiu - Festivalul Naţional de Folclor „Doină, doină, cântec dulce” - Gura Humorului;

- 2010 - Maximum de puncte - Festivalul Naţional de Folclor „Moştenitorii” - Ieud (Maramureş);

- 2010 - Premiul Special - Festivalul Naţional de Folclor „Alină-te, dor, alină” - Cicârlău (Maramureş);

- 2010 - Premiul Special al Asociaţiei „Sătmărenii” - Festivalul Naţional de Folclor „Alină-te, dor, alină” - Cicârlău (Maramureş);

- 2010 - Menţiune - Festivalul Naţional al Cântecului de Cătănie (Cluj);

- 2010 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Vocea populară” - etapa judeţeană, Premiul I - semifinala pe Transilvania, Premiul III - finala pe Transilvania (Cluj);

- 2010 - Marele Premiu - Festivalul Naţional de Folclor „Pană de păun” (Bistriţa);

- 2011 - Premiul II - Festivalul Naţional de Folclor „Ion Sotelecan” - Borşa (Cluj);

- 2011 - Menţiune - Festivalul Naţional de Folclor „Dumitru Sopon” - Gilău (Cluj);

- 2011 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Tradiţii” - Şimleul Silvaniei (Sălaj);

- 2011 - Premiul III - Festivalul Naţional de Folclor „Nicolae Tudorovici” - Rozavlea (Maramureş);

- 2011 - Menţiune - Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” - Brăila;

- 2011 - Marele Premiu - „Festivalul Tinereţii” - Jupiter;

- 2012 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Vară, vară, primăvară” - Sibiu;

- 2012 - Marele Premiu şi Trofeul Festivalului Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc „Mamaia”.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Gabriel Dumitru!

Gabriel Dumitru, reprezentant al tinerei generaţii de interpreţi de muzică populară, s-a născut în Piteşti, la 4 octombrie 1990.

A absolvit Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” din Piteşti, după care a studiat Comunicare şi Relaţii Publice la Universitatea „Constantin Brâncoveanu” şi Pedagogie Muzicală la Universitatea Naţională de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti.

Provine dintr-o familie în care sunt mai mulţi preoţi şi, în ciuda faptului că toţi se aşteptau să urmeze şi el acest drum, Gabriel a ales muzica.

Profesorii din liceu considerau că nu are destule aptitudini, aşa că nu i-au acordat prea multă atenţie. Prin urmare, tânărul a mers singur la festivaluri şi concursuri de folclor, iar după ce a început să obţină diverse premii, cadrele didactice au început să-l trimită la olimpiadele şcolare de interpretare.

În 2009, după absolvirea liceului, a participat la Festivalul Internaţional „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” (Brăila), iar Elise Stan a fost cea care l-a remarcat.

I l-a recomandat lui Benone Sinulescu (care l-a luat la concertul său aniversar de la Sala Palatului, în emisiuni, turnee în ţară şi în străinătate şi i-a permis să-i folosească repertoriul) şi tot ea l-a ajutat să intre în Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului”.

De acolo a început cu adevărat călătoria lui Gabriel Dumitru pe drumul muzicii populare.

Primul cântec cu care a debutat a fost „Bună seara, mândră bună!”, după care a primit de la B. Sinulescu melodia „Dorul mândrei de n-ar fi”.

În palmares a adunat peste 70 de premii la diferite concursuri, cele mai apropiate de sufletul său fiind marile premii obţinute la festivalurile: „In Memoriam Aurelia Fătu Răduţu” - Bocşa, „Florile Ceahlăului” - Piatra Neamţ, „Pe marginea Dunării” - Giurgiu, „Rapsodia românească” etc.

Consideră că un moment important al carierei sale l-a reprezentat participarea la Festivalul Internaţional „Nicolae Sulac” de la Chişinău, unde a cântat alături de Orchestra „Lăutarii”, dirijată de maestrul Nicolae Botgros, fiind ovaţionat de întreaga sală.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Ovidiu Homorodean!

Tânărul şi talentatul interpret de muzică populară - Ovidiu Homorodean - s-a născut la 25 august 1987, în localitatea Orăştie (judeţul Hunedoara), într-o familie iubitoare de folclor, de la părinţii săi moştenind talentul.

În 2009 a absolvit Ştiinţe Administrative la Facultatea de Administraţie şi Afaceri din cadrul Universităţii Bucureşti.

În 2011 a finalizat un Master în domeniul Ştiinţe Administrative, tot la Universitatea Bucureşti.

În 2012 a absolvit Facultatea de Ştiinţe Juridice din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

A urmat şi cursurile Şcolii Populare de Arte din Deva, unde a studiat Canto popular cu interpreta Mariana Anghel.

Primii paşi pe scenă i-a făcut pe când avea 16 ani, fiind îndrumat de către regretata Ileana Rus, apoi de Mariana Anghel şi profesorul Gavril Prunoiu.

În 2002, la Festivalul „Felician Fărcaşu” de la Brad (Hunedoara), a primit Premiul I.

În 2003 a participat la Festivalul „Moştenitorii”, obţinând Premiul I şi începând, astfel, o frumoasă colaborare cu Televiziunea Naţională, emisiunea „Tezaur Folcloric” şi regretata Marioara Murărescu.

În acelaşi an, a primit Premiul I şi la Festivalul Naţional „Ion Cristoreanu”, de la Câmpia Turzii.

Anul 2004 i-a adus Premiul I la Festivalul Cultural - Artistic „Haţegana”, Premiul I la Festivalul Naţional de Muzică Populară „Vară, vară, primăvară” - Sibiu şi Premiul I la Festivalul „Strugurele de Aur” - Jidvei.

În 2005 a obţinut Premiul I la Secţiunea Interpretare Vocală din cadrul Festivalului Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc „Mamaia”.

În 2006 a primit Diploma „Meritul Cultural” pentru întreaga activitate desfăşurată în domeniul artei şi culturii la nivelul Municipiului Orăştie, pentru contribuţia adusă renumelui localităţii.

În perioada 2011 - 2012 a fost nominalizat la categoria „Artist consacrat” din cadrul Galei Muzicii Populare Româneşti, iar în 2014 i-a fost înmânată Diploma de Onoare pentru promovarea şi păstrarea folclorului autentic, din partea Primăriei Bran (judeţul Braşov).

De-a lungul timpului a colaborat cu mari ansambluri şi orchestre de muzică populară: Orchestra Naţională „Lăutarii” din Chişinău şi maestrul Nicolae Botgros, Orchestra „Jidvei”, Orchestra Radiodifuziunii Române, Ansamblul Folcloric „Doina Gorjului”, Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” etc.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Georgiana Marina!

Interpreta de muzică populară - Georgiana Marina - s-a născut la Satu Mare, la 2 august 1993.

A absolvit Colegiul Naţional „Ioan Slavici” din Satu Mare şi Administraţie Publică în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Cluj Napoca.

În perioada 2014 - 2016 a prezentat o emisiune de muzică populară la TV1 Satu Mare.

A început să iubească folclorul încă din copilărie, când le asculta pe mama şi bunica interpretând doine vechi, cântece de dor sau de joc, precum şi romanţe.

A fost membră a Ansamblului „Codrişorul” de la Palatul Copiilor şi a studiat la Şcoala de Artă „Liviu Borlan” din Baia Mare.

A participat la diverse concursuri naţionale de folclor din întreaga ţară, câştigând numeroase premii.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Marius Zgâianu!

Marius Petrică Zgâianu, îndrăgit artist de muzică populară din zona Bucovinei, s-a născut la Rădăuţi (judeţul Suceava), în ziua de 15 iunie 1978.

A urmat cursurile Şcolii Generale din comuna Adâncata, după care a mers la Suceava, unde a făcut Liceul Sanitar şi Şcoala Postliceală Sanitară (profil asistent generalist, activitate pe care, însă, nu a profesat-o).

Dorindu-şi să fie mereu aproape de oameni şi util acestora, a ales să facă voluntariat în cadrul Filialei Suceava a Organizaţiei „Salvaţi Copiii” şi s-a implicat în realizarea unui album de colinde - „Ninge pe Moldova” al grupului „Trubadurii” de la Centrul de Plasament Siret.

Între 1997 - 1999, a transmis corespondenţe pentru o emisiune muzicală de la Radio Iaşi.

Între 1998 - 2001, a urmat Şcoala Populară de Artă „Ion Irimescu” din Suceava şi, în paralel, a activat în Ansamblul Folcloric „Bucovina” al şcolii.

Între 2001 - 2003, a studiat la Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, unde, pe lângă activităţile specifice muncii de poliţie, a început să-şi cultive şi calităţile vocale.

Între 2003 - 2007, a făcut Facultatea de Sociologie - Psihologie din cadrul Universităţii „Spiru Haret” Bucureşti, împlinindu-şi astfel o dorinţă mai veche.

A continuat cu un Master la Facultatea de Drept - specializarea „Ştiinţe Penale”.

În perioada 2003 - 2004, după ce a revenit la Suceava, a început lucrul la albumul de debut, alături de Orchestra Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”.

Materialul discografic - „De-aş fi foc, lumea aş arde!” - a apărut în 2005 şi, astfel, Marius a început să fie tot mai ascultat şi apreciat.

A lucrat intens şi până la finele anului a lansat al doilea CD - „Uite, aista-i neamul meu!”, care cuprinde melodii ale căror orchestraţii sunt semnate de Viorel Leancă.

În 2006 a lansat - în urma colaborării cu maestrul Viorel Leancă şi alături de Orchestra „Virtuozii Bucovinei” - albumul „Aşa-s eu, cum nu-s prea mulţi!”.

2007 este anul în care a apărut primul DVD - „Plaiul meu de dor şi suflet”, cu 22 de videoclipuri, galerie foto, repere etnografice etc şi s-a lansat site-ul oficial al interpretului.

În 2008 a apărut albumul „Sărbători în Bucovina”, la care a lucrat cu Viorel Leancă şi Ion Oloieru, cu participarea Ansamblului „Străjerii Bucovinei” din Pojorâta.

În 2009 a lansat „M-o făcut mămuca mândru!”, un album cu 28 de cântece autentice bucovinene.

Între 2009 - 2010, a realizat emisiuni de folclor la Radio Iaşi.

În 2010 a primit „Discul de Aur” din partea Casei de Discuri „Ana Sound”, pentru vânzările albumului „Sărbători în Bucovina”, în cadrul emisiunii „Să v-amintiţi duminica!”, de la Naţional TV.

În luna decembrie 2012, pe piaţa muzicală au apărut 3 materiale discografice: „Cântece dragi...” (cu 29 dintre cele mai frumoase cântece interpretate de Marius, reorchestrate), „Joc şi cânt cu neamul meu” (DVD cu 35 de videoclipuri şi filmări) şi „Poveste de iarnă - Sărbători în Bucovina... cu Marius Zgâianu” (material video de 2 ore).

În 2014, împreună cu Orchestra „Lăutarii” şi Maestrul Nicolae Botgros, Marius a scos un alt album inedit, care cuprinde cântece pentru suflet şi se adresează mai multor generaţii de ascultători.

În 2016 a apărut DVD-ul „Paştele în Bucovina... cu Marius Zgâianu”, un material amplu şi emoţionant, alcătuit din două părţi: una - documentar artistic de 75 de minute despre obiceiurile din Bucovina în perioada primăverii şi a sărbătorilor pascale, iar cealaltă, de 62 de minute - „La masa de Paşte...”, când oamenii petrec cu cântec şi voie bună.

Încă din copilărie, Marius colinda satele Bucovinei, adunând în suflet ineditul, frumosul, dulcele grai.

Admiră simplitatea ţăranilor, vorbele lor duioase şi sfaturile înţelepte şi duce mai departe tot ceea ce are mai frumos acest colţ de ţară: cântul popular, tradiţiile şi obiceiurile unice de aici.

Omul Marius Zgâianu îndrăgeşte, pe lângă folclor, muzica anilor 1950 - 1980, poveştile lui Creangă, poeziile lui Minulescu şi ale lui Goga, patinajul artistic, natura, lectura etc.

Ascultă cu plăcere pe: Mădălina Manole, Tudor Gheorghe, Sofia Vicoveanca, Margareta Clipa, Gică Petrescu, Dan Spătaru, Laura Stoica şi alţii.

Autor: Pe o aripă de cânt

„La Curtişoara e colţul meu de rai...”

„La Curtişoara e colţul meu de rai, aici am învăţat să cânt şi să joc, aici bunicii mei ascultau, la radio, muzică populară, când lucrau în grădină.
De-abia aştept să mă întorc acasă ori de câte ori sunt plecată.”

 

„Fiecare zonă are cântece şi ritmuri inconfundabile, nu se pot compara între ele, dar muzica oltenească are ceva aparte. Frumuseţea cântecului nu stă într-un anumit lucru, ci ţine de emoţia pe care o transmite, de firea olteanului, cel plin mereu de speranţe, chiar şi când e rătăcit prin lume şi cu sufletul împovărat...
Muzica oltenească este precum olteanul, pe cât de simplu, pe atât de profund în sentimente, iute şi ager la minte. Lăutarii sunt cei care au purtat, prin timp, cântecul, iar eu încerc să îl duc mai departe, pentru a aduce în gând, în suflet şi în inimile oamenilor simţirea de neam.”

 

„Când vorbesc despre Maria Lătăreţu sau Maria Tănase, întotdeauna simt un fior care tulbură apele sufletului meu. Aceste două uriaşe interprete ale neamului nostru sunt dincolo de cuvinte.
Maria Lătăreţu... Cum să nu iubeşti acel gas divin, cu triluri de pasăre măiastră?”

 

„Prima persoană care a intuit că am voce a fost învăţătoarea mea, Irina Tunaru.
Maria Tănase Marin este însă omul care mi-a schimbat destinul. Am întâlnit-o pe această minunată doamnă în 2008, la un festival din Dobrogea, în vremea când eu o imitam pe Maria Ciobanu. Coregraful Ansamblului „Flori de Măr”, Costică Bălărău, a rugat-o să mă ajute, să mă formeze.
Am fost vrăjită de modul în care m-a învăţat să port costumul popular, să înţeleg ceea ce cânt, să-mi descopăr profunzimea vocii, să-mi formez propriul stil şi să nu mai copiez pe nimeni.
Doamnei Maria Tănase Marin îi sunt datoare pentru totdeauna, iar acum, când vorbesc despre dânsa, îmi dau lacrimi de recunoştinţă. Mi-a dat pur şi simplu aripi să zbor!”

 

„Am înțeles că mesajul și emoția transmisă de o piesă sunt esențiale, așa că încerc de fiecare dată să trec prin filtrul sufletului meu diferite stări și să le pun pe foaie sau muzică. Alteori mă inspir din poveștile de viață ale oamenilor.”

 

„Deşi premiile îşi au rostul lor, n-am mers în competiţii musai pentru a obţine un loc pe podium; am fost doar un copil care bătea la porţile afirmării şi nu aveai cum să faci asta fără să mergi în festivaluri.
De fiecare dată am câştigat prieteni noi, sfaturi de la specialiştii în folclor, experienţă.”

 

„Momentul unic și memorabil al sufletului meu rămâne rechemarea pe scena Festivalului „Maria Tănase”, în timpul concursului, de către public, înmânarea premiului I de către maestrul Tudor Gheorghe și cuvintele acestuia ce au rămas întipărite în mintea și inima mea de copil:
”Fata asta știe ce cântă și cum cântă.”
Povestind acum, vă mărturisesc că îmi dau lacrimile de emoție și bucurie, deoarece eram un simplu tânăr ce bătea la porțile afirmării.”

 

„Mi-aș dori ca cei tineri să iubească din ce în ce mai mult folclorul, pentru că vor avea mereu câte ceva de descoperit și mă înclin cu respect în fața tuturor celor care își regăsesc o fărâmă din suflet în cântecele mele.”

 

„Bogăția noastră derivă din faptul că încă avem tradiții și obiceiuri vii, costume specifice fiecărei zone, cântece și jocuri populare, o țară cu locuri și peisaje superbe, oameni credincioși și frumoși.
Toate acestea la un loc țin în picioare identitatea neamului nostru și mândria de a fi români!”

Emilia Dorobanţu

Surse: "Gazeta Muzicanţilor" şi "Lumea Satului" 

La mulţi ani, Emilia Dorobanţu!

Emilia Dorobanţu, una dintre tinerele interprete de muzică populară, cu care folclorul oltenesc se mândreşte, s-a născut la 12 mai 1993, în localitatea Curtişoara (judeţul Olt).

A absolvit Şcoala Populară de Artă din Slatina - secţia Canto popular şi Universitatea Naţională de Muzică - secţia Canto clasic.
A colaborat cu diverse ansambluri folclorice: „Flori de măr” (din satul natal), „Hora” (Drăgăneşti - Olt) şi Ansamblul Artistic Profesionist „Ciocârlia” (Bucureşti).
Are în palmares peste 60 de premii obţinute la diverse concursuri şi festivaluri din întreaga ţară, prin muncă, ambiţie şi datorită vocii foarte bune.
Dintre acestea, cele mai importante sunt:

- 2009 - Premiul I - Festivalul „Maria Tănase” – Craiova;

- 2010 - Marele Premiu - Festivalul de Folclor „Mamaia”;

- 2010 - Marele Premiu - Festivalul „Maria Lătăreţu” - Târgu Jiu;

- 2011 - Trofeul „Femeia contează” – Bucureşti;

- 2011 - Premiul „Tinere speranţe” - Gala Muzicii Populare Româneşti.

Autor: Pe o aripă de cânt 

„Tradiţia şi folclorul vor fi nemuritoare...”

„Tatăl nostru ne-a învăţat că totul - prin cântec - are viaţă.

Astfel, cântecul a devenit şi o dorinţă a noastră, o stare sufletească, ce tinde spre câştigarea veşniciei.”

 

„Rolul nostru în această lume grăbită din ziua de astăzi, e de a înfrâna drumul pe calea greşită şi de a stimula şi încuraja calea cea bună, cu condiţia de a păstra obiceiurile şi tradiţiile, aşa cum au fost ele gândite de către ţăranul român.

Vrem să-i facem pe oameni conştienţi de însemnătatea valoroasă a ceea ce este important.

Avem tradiţii vrednice de apreciere şi de stimă, calităţi ce corespund necesităţilor noastre sociale.

Sperăm ca oamenii să economisească timp pentru a căuta adevărul şi a spori deosebirea dintre lucrurile bune şi rele.

Tindem să credem că folclorul nu va deveni un ecou al unei lumi puse sub cheie.”

 

„Maramureşul este păstrătorul unei tradiţii străvechi şi nealterate.

Afirmăm cu tărie că suntem două maramureşence ataşate emoţional de plaiurile natale.

Acest loc este considerat de mulţi „sufletul satului tipic românesc”.

Cu aşezările sale pitoreşti şi dealuri înverzite, Maramureşul înseamnă viaţa la ţară.

Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia de a se întoarce în timp şi de a fi martori ai unor vremuri şi ai unei vieţi demult apuse.

Maramureşul a păstrat cu mare grijă cultura, tradiţiile şi stilul de viaţă al ţăranului din vremurile trecute. Îmbrăcămintea ţesută manual este încă purtată cu mândrie.

Biserica este în continuare sufletul satului, iar vecinii se cunosc unii pe alţii şi se ajută între ei.”

 

„Există aspecte ale vieţii fără de care nu putem trăi. Tradiţia şi folclorul vor fi nemuritoare, pentru că ce e bun, nu moare.”

Suzana şi Daciana Vlad

Sursa: Interviu Graiul, 2016 

Foto: Claudiu Ctin Ardelean 

Sursă foto: Facebook Suzana şi Daciana Vlad Official 

La mulţi ani, Suzana şi Daciana Vlad!

Cunoscute şi ca „Gemenele folclorului maramureşean” sau „Gemenele Maramureşului”, Suzana şi Daciana Vlad sunt două frumoase şi talentate surori, interprete de muzică populară, care s-au născut în localitatea Săliştea de Sus, din judeţul Maramureş, în ziua de 8 mai 1991.

Au urmat primii ani de şcoală în satul natal, după care au studiat la Liceul Pedagogic din Sighetu Marmaţiei.

Mai apoi, drumurile lor s-au despărţit în ceea ce priveşte studiile:

- Daciana a absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii „Babeş - Bolyai” din Cluj Napoca, un Master la Secţia „Etnologie, Antropologie culturală şi Folclor” a Universităţii bucureştene şi, în prezent, urmează Doctoratul la Facultatea de Istorie şi Filosofie, din nou la Cluj,

- Suzana a absolvit Facultatea şi a urmat un Master în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj.

Pe plan artistic au debutat încă de la vârsta de 7 ani, cântând la diferite manifestări artistice din Săliştea de Sus. Mereu au fost încurajate şi îndrumate de regretatul lor tată (care a trecut la cele veşnice pe când fetele aveau numai 18 ani), acesta reuşind să le sădească în suflet credinţa, dragostea pentru muzica populară şi folclorul autentic, iubirea faţă de semeni, de obiceiurile şi tradiţiile moştenite din străbuni.

Au colaborat cu: Ansamblul din comuna natală (condus de Iuga Simion), Ansamblul „Mărţişorul” – al Casei de Cultură din Cluj Napoca şi Ansamblul „Icoane” – sub îndrumarea interpretului de muzică populară şi profesorului – Ioan Bocşa.

Gemenele au lansat mai multe albume: „Moroşancă-s, bine-mi şade”, „Mândru ninge-n astă sară”, „Maramureşu’ răsună cu Ardealu’ împreună” (în colaborare cu Costel Popa), „Bate ceasu’ nu stă-n loc”, „Sub fereastră, la om bun”.

Au cântat pe diferite scene, ducând mai departe tradiţia şi folclorul de pe minunatele plaiuri maramureşene, încercând să fie un exemplu demn de urmat pentru generaţiile care vin din urmă.

Nu de mult timp, au lansat şi un proiect inedit, intitulat „Albastru Rural”, prin care îşi doresc să creeze articole vestimentare unicat, folosind motive tradiţionale inspirate din celebrele porţi maramureşene, Cimitirul Vesel din Săpânţa şi portul popular din această zonă a ţării.

Autor: Pe o aripă de cânt 

Foto:  Claudiu Ctin Ardelean 

Sursă foto: Facebook Suzana şi Daciana Vlad Official

La mulţi ani, Oana Tomoiagă!

Cunoscuta şi îndrăgita interpretă de muzică populară - Oana Tomoiagă - s-a născut într-o zi de 21 aprilie, în localitatea Moisei (judeţul Maramureş).

A moştenit de la bunica sa dragostea pentru cântecul popular şi a urmat studii de canto popular la Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” din Bucureşti, acolo unde a fost remarcată, încă de la examenul de admitere, de către profesorul Gavril Prunoiu.

A participat la numeroase concursuri de folclor şi a câştigat mai multe premii, dintre care amintim:

- Premiul I - la categoria 12 - 16 ani -Festivalul „Cântec şi joc la Hârtibaciu”;

- Premiul de Popularitate - Festivalul „Vară, vară, primăvară”;

- Marele Premiu - Festivalul „Felician Fărcaşu”.

A fost şi este mereu prezentă în emisiuni de folclor, a colaborat cu mai multe ansambluri renumite din ţară şi, în mod deosebit, cu Ansamblul profesionist „Junii Sibiului”, a luat parte la turnee în Europa, America şi Asia, cântându-le românilor stabiliţi acolo.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Gabriel Nebunu!

Gabriel Nebunu este, în prezent, unul dintre cei mai talentaţi tineri interpreţi de muzică populară din Basarabia, reuşind, prin multă muncă şi perseverenţă, să cunoască succesul şi să cucerească inimile a mii de fani.

Gabriel s-a născut la Cahul, la 20 aprilie 2000.

Despre ai săi şi meleagurile natale, povestea într-un interviu:

„Provin dintr-o familie modestă, tata fiind de meserie inginer, iar mama – soră gospodină. Mama lucrează la maternitatea din Cahul de la 18 ani. Rădăcina stejarului meu e născută în luna Paștelui și a copacilor infloriți, cea de aprilie, pe data de 20, anul rotunjit 2000. Provin chiar din sudul Basarabiei, orașul Cahul, chiar la periferiile acestuia. M-am născut lângă o pădure deasă, cu murmur de izvor, lângă vii și multe livezi.”

Celor mai mulţi le-a atras atenţia pentru prima dată în 2013, atunci când a participat la show-ul de televiziune „Moldova are talent”, unde a cântat impecabil o piesă din repertoriul Zinaidei Julea. Atunci s-a numărat printre finalişti şi, chiar dacă nu a câştigat concursul, numele său a devenit tot mai cunoscut.

Despre acest moment, Gabriel a spus:

„Eu mereu las spectatorul să decidă dacă i-a plăcut prestația mea sau nu, foarte multă lume m-a apreciat și mă apreciază datorită acestui show. Datorită lui am ajuns departe...

A fost o experiență vastă, inegalabilă și nemaipomenit de frumoasă. Am muncit, stând la repetiții de la amiază până noaptea târziu. Au fost clipe de neuitat, de la care am învățat foarte multe: să fiu curajos, neînfricat și foarte modest, să nu uit mereu de unde am plecat.”

În 2017 a ajuns în semifinala show-ului „Românii au talent”, despre care presa scria, la acea vreme:

„A urcat sfios pe scenă, dar a demonstrat că talentul și curajul sunt cuvintele care îl descriu cel mai bine. Numărul din această seară a început cu o doină, urmată de un dans popular în fața căruia jurații nu au putut rezista...”

Consideră că:

„Talentul, în general, vine de la Bunul Dumnezeu.

Foarte simplu.”

şi spune că adoră muzica populară pe care o cântă şi o ascultă în permanenţă.

Mereu bine dispus şi plin de energie, Gabriel declara în 2015:

„Viața mă face să fiu așa, pentru că doar una avem să o trăim din plin și bucurie. Peste tot unde merg, spun întregii lumi: Dragii mei, nu trăiți cu gândul la ziua de mâine, dar cu sufletul și inima, gândiți-vă la ziua pe care ați petrecut-o azi, alături de oameni deosebiți și nu contează în ce situație ne aflăm. Această energie pozitivă vine de sus, dar oricum îmi place să fiu vesel, să înveselesc lumea indiferent de situație. Îmi pare foarte bine când mulțimii de spectatori, telespectatori, îi place ceea ce fac și cum o fac, pentru asta le mulțumesc foarte mult.”

Iar în 2019, scria pe Facebook:

„Cu zâmbetul pe buze, indiferent de situație și fericit pentru fiecare clipă trăită...

Sunt un om norocos, asta deduc în aceste momente!!!

În mare parte se datorează persoanelor care mă înconjoară, acelea care îmi vor binele...

Acesta sunt eu, copilăros, simplu și plin de viață!”

Autor: Pe o aripă de cânt 

Sursă declaraţii: „Ea”