„M-am născut în leagănul Maramureşului istoric şi am crescut respirând tradiţia lui.
Paul Ananie, unul dintre cei mai talentaţi şi îndrăgiţi reprezentanţi ai tinerei generaţii din muzica populară, s-a născut la 10 decembrie 1993, în comuna Vadu Izei.
A studiat la Liceul „Regele Ferdinand” din Sighetu Marmaţiei şi a absolvit Facultatea de Litere (specializare Studii culturale - Etnologie) a Universităţii din Bucureşti.
Este membru al Uniunii Artiştilor Interpreţi de Folclor Muzical din România.
Este realizator de emisiuni la Trinitas TV.
Dintre cele mai importante premii obţinute la festivalurile şi concursurile la care a participat de-a lungul anilor, menţionăm:
- 2001 - Menţiune - Festivalul de muzică uşoară pentru copii „Ursuleţul de aur” - Baia Mare;
- 2005 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Floare mândră de pe Iza” - Şieu (Maramureş);
- 2006 - Premiul I - Festivalul Judeţean de Folclor „Spria” - Baia Sprie (Maramureş);
- 2009 - Premiul Tinereţii - Festivalul Naţional de Folclor „Strugurele de Aur” (Alba);
- 2010 - Premiul Special al Juriului - Festivalul Naţional de Folclor „Maramureşu’ răsună”;
- 2010 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Valeria Peter Predescu” (Bistriţa);
- 2010 - Premiul I - Festivalul Judeţean de Folclor „Ion Petreuş” - Baia Mare;
- 2010 - Marele Premiu - Festivalul Naţional de Folclor „Iosif Sivu şi Cosmin Golban” - Chişoda (Timiş);
- 2010 - Premiul II - Festivalul Naţional de Folclor - Moneasa (Arad);
- 2010 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Strugurele de Aur” (Alba);
- 2010 - Marele Premiu - Festivalul Naţional de Folclor „Doină, doină, cântec dulce” - Gura Humorului;
- 2010 - Maximum de puncte - Festivalul Naţional de Folclor „Moştenitorii” - Ieud (Maramureş);
- 2010 - Premiul Special - Festivalul Naţional de Folclor „Alină-te, dor, alină” - Cicârlău (Maramureş);
- 2010 - Premiul Special al Asociaţiei „Sătmărenii” - Festivalul Naţional de Folclor „Alină-te, dor, alină” - Cicârlău (Maramureş);
- 2010 - Menţiune - Festivalul Naţional al Cântecului de Cătănie (Cluj);
- 2010 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Vocea populară” - etapa judeţeană, Premiul I - semifinala pe Transilvania, Premiul III - finala pe Transilvania (Cluj);
- 2010 - Marele Premiu - Festivalul Naţional de Folclor „Pană de păun” (Bistriţa);
- 2011 - Premiul II - Festivalul Naţional de Folclor „Ion Sotelecan” - Borşa (Cluj);
- 2011 - Menţiune - Festivalul Naţional de Folclor „Dumitru Sopon” - Gilău (Cluj);
- 2011 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Tradiţii” - Şimleul Silvaniei (Sălaj);
- 2011 - Premiul III - Festivalul Naţional de Folclor „Nicolae Tudorovici” - Rozavlea (Maramureş);
- 2011 - Menţiune - Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” - Brăila;
- 2011 - Marele Premiu - „Festivalul Tinereţii” - Jupiter;
- 2012 - Premiul I - Festivalul Naţional de Folclor „Vară, vară, primăvară” - Sibiu;
- 2012 - Marele Premiu şi Trofeul Festivalului Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc „Mamaia”.
Autor: Pe o aripă de cânt
Gabriel Dumitru, reprezentant al tinerei generaţii de interpreţi de muzică populară, s-a născut în Piteşti, la 4 octombrie 1990.
A absolvit Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” din Piteşti, după care a studiat Comunicare şi Relaţii Publice la Universitatea „Constantin Brâncoveanu” şi Pedagogie Muzicală la Universitatea Naţională de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti.
Provine dintr-o familie în care sunt mai mulţi preoţi şi, în ciuda faptului că toţi se aşteptau să urmeze şi el acest drum, Gabriel a ales muzica.
Profesorii din liceu considerau că nu are destule aptitudini, aşa că nu i-au acordat prea multă atenţie. Prin urmare, tânărul a mers singur la festivaluri şi concursuri de folclor, iar după ce a început să obţină diverse premii, cadrele didactice au început să-l trimită la olimpiadele şcolare de interpretare.
În 2009, după absolvirea liceului, a participat la Festivalul Internaţional „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” (Brăila), iar Elise Stan a fost cea care l-a remarcat.
I l-a recomandat lui Benone Sinulescu (care l-a luat la concertul său aniversar de la Sala Palatului, în emisiuni, turnee în ţară şi în străinătate şi i-a permis să-i folosească repertoriul) şi tot ea l-a ajutat să intre în Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului”.
De acolo a început cu adevărat călătoria lui Gabriel Dumitru pe drumul muzicii populare.
Primul cântec cu care a debutat a fost „Bună seara, mândră bună!”, după care a primit de la B. Sinulescu melodia „Dorul mândrei de n-ar fi”.
În palmares a adunat peste 70 de premii la diferite concursuri, cele mai apropiate de sufletul său fiind marile premii obţinute la festivalurile: „In Memoriam Aurelia Fătu Răduţu” - Bocşa, „Florile Ceahlăului” - Piatra Neamţ, „Pe marginea Dunării” - Giurgiu, „Rapsodia românească” etc.
Consideră că un moment important al carierei sale l-a reprezentat participarea la Festivalul Internaţional „Nicolae Sulac” de la Chişinău, unde a cântat alături de Orchestra „Lăutarii”, dirijată de maestrul Nicolae Botgros, fiind ovaţionat de întreaga sală.
Autor: Pe o aripă de cânt
„Mă consider norocoasă, pentru că am avut nenumărate ocazii de a cunoaşte oameni frumoşi, care mi-au devenit repere şi care sunt surse inepuizabile de cunoaştere.”
„Niciodată nu m-am considerat un talent deosebit, însă mulți mi-au spus că reușesc să transmit emoție și atunci am realizat că e de datoria mea spirituală să înmulțesc harul, talantul, pe care l-am primit de la Dumnezeu.”
„Ca artist - caut să transmit emoţie celor care mă ascultă, ca mamă - mă străduiesc să dau aripi puiului de om care ne colorează zilele, ca preoteasă - încerc să fiu aproape de soţul meu şi de parohia noastră.”
Iustina Irimia - Cenuşă
Frumoasa şi talentata interpretă de muzică populară - Iustina Irimia - Cenuşă - s-a născut la 1 iunie 1990, în localitatea Flămânzi (judeţul Botoşani).
A absolvit Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Botoşani, Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (Specializarea Română – Engleză) şi un Master în Lingvistică Generală şi Românească.
A urmat cursurile Şcolii Populare de Artă din Botoşani, Secţia Canto popular.
A început să cânte încă din copilărie, iar în anii de liceu, a făcut parte din trupa de teatru a şcolii.
A jucat volei, obţinând şi importante premii la Olimpiada Naţională de Sport, a fost voluntar în cadrul Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) şi îi place să picteze icoane.
A fost cadru didactic şi, timp de mai bine de un an, a moderat emisiunea „Muzica ta”, la postul TVR Iaşi.
În domeniul artistic, a colaborat cu: Orchestra de Muzică Populară „Lăutarii” (Chişinău), Taraful „Datina” (Botoşani), Orchestra de Muzică Populară „Rapsozii Botoşanilor” (alături de care a realizat şi primele înregistrări, în anul 2003), Ansamblul „Doina Carpaţilor” (Iaşi), Ansamblul „Trei Generaţii” (Flămânzi) etc.
Primul material discografic – „Cin’ te-o lăsat, dor, pe lume?” – a fost lansat în anul 2016.
În perioada 2016 – 2017, alături de soţul său, preotul Teodor Cenuşă, a coordonat Grupul vocal „Doruleţul” – al Seminarului Teologic „Sfântul Gheorghe” din Botoşani.
Din 2017, face parte din grupul „Fetele din Botoşani”, împreună cu Simona Mazăre şi Lorena Dupu.
Totodată, Iustina Irimia este şi referent cultural în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani.
Dintre numeroasele premii obţinute de Iustina, amintim:
- 2000 – Premiul de Debut – Festivalul „Satule, mândră grădină” – Bucecea;
- 2006 – Premiul I – Concursul „Moştenitorii” – organizat în cadrul emisiunii „Tezaur folcloric”;
- 2007 – Premiul al III-lea – Concursul „În grădina cu flori multe” – Cernăuţi;
- 2007 – Premiul I – Concursul „Dorule, floare de rouă” – Botoşani;
- 2009 – Premiul I – Concursul „Mina Pâslaru” – Sadova;
- 2010 - Premiul I – Concursul „Din bătrâni, din oameni buni” – Iaşi;
- 2010 – Premiul de Popularitate – Festivalul „Strugurele de Aur” – Alba Iulia;
- 2011 – Premiul I – Festivalul „Satule, mândră grădină” – Bucecea etc.
Autor: Pe o aripă de cânt
„Ioana Radu m-a determinat să iubesc romanţa.
Aveam şi vocea potrivită pentru aşa ceva.
Şi voce şi disponibilitate sufletească, fiindcă romanţa e mai mult decât un mod de a cânta.
Înseamnă să spui o poveste, s-o crezi şi s-o trăieşti.”
Ion Ghiţulescu
Celebrul interpret de muzică populară - Ion Ghiţulescu - s-a născut la 25 mai 1949, în satul Homeşti (judeţul Buzău).
Pe când avea 10 ani, a câştigat o competiţie de interpretare regională, deşi pe atunci îşi dorea să ajungă preot sau ofiţer, iar tatăl îl vedea tractorist.
În 1964, a câştigat concursul „Debuturi piteştene”, pe când lucra pe şantierul de la platforma petrochimică, pentru a avea cu ce se întreţine.
A urmat Şcoala Populară de Artă.
Debutul pe scena mare s-a produs în 1969.
Apoi a luat Premiul I pe ţară - secţiunea „Romanţe”, la „Cântarea României”.
Între 1971 - 1975, a fost interpret la „Doruleţul” (Buzău), iar între 1975 - 1979 - la „Doina Vrancei” (Focşani).
Din 1979, a devenit solist al unuia dintre cele mai apreciate ansambluri din ţară - „Doina Gorjului” (Târgu Jiu), alături de care a întreprins numeroase turnee în ţară şi în străinătate (Spania, Portugalia, Franţa, Bulgaria, Israel, Turcia, Iugoslavia, Ucraina, Republica Moldova), şi, ulterior, director artistic.
Repertoriul său cuprinde peste 200 de cântece vechi şi romanţe, multe adunate pe diferite materiale discografice.
Printre cei care i-au influenţat viaţa artistică, Ion Ghiţulescu aminteşte pe: „... Gică Petrescu, Ioana Radu, prof. Ştefan Lăzărescu, Doina Badea, cea care m-a dus la Bucureşti să fac primele înregistrări. Altora, cum ar fi Ileana Constantinescu sau Maria Văduva, le-aş mulţumi pentru prietenie.”
Autor: Pe o aripă de cânt
„Un mare talent!
Cântă limpede şi cu deplină înţelegere, parcă e însuşi glasul vremii, aşa proaspăt, din codri (...).
Cântecul ei, „Dunăre, Dunăre, drum fără pulbere”, apare ca un fragment de baladă şi vine de foarte departe. Un cântec popular trist, simplu şi sfâşietor, ca un ţipăt de pasăre călătoare...”
Mihail Sadoveanu - despre Ileana Constantinescu
Ileana Constantinescu, îndrăgită interpretă de muzică populară, s-a născut la 30 mai 1929, în satul Comani (Drăgăneşti - Olt), şi s-a stins la 24 mai 2018.
Cânta mereu în copilărie, dar a fost remarcată de folcloristul Constantin Prichici, în 1951, când o echipă a Institutului de Folclor căuta tinere talente în mediul rural, pentru concursurile acelui an.
Ileana Constantinescu a câştigat atunci Premiul I pe regiunea Teleormanului şi Premiul al II-lea pe ţară.
În 1952 a făcut primele 5 înregistrări la Radio, acompaniată de orchestra condusă de Ionel Banu, iar ziua de 3 august marchează debutul radiofonic al artistei, cântecele sale fiind difuzate pentru prima dată. În numai jumătate de an, a fost trecută de la amatori la profesionişti.
În perioada 1951 - 1956, la Institutul de Folclor a înregistrat peste 200 de melodii culese de la bătrânii satelor.
A urmat cursurile Liceului de Muzică din Capitală (Canto popular) şi, deşi anii de şcoală au fost destul de grei, nu s-a dat bătută. A avut-o pe Maria Tănase drept profesoară.
A luat parte la numeroase turnee prin ţară, alături de „Taraful Gorjului” - Târgu Jiu (ulterior „Doina Gorjului”), „Doina Argeşului” - Piteşti, „Doina Olteniei” - Craiova, „Doina Ilfovului” - Bucureşti, „Brâuleţul” - Constanţa, „Rapsodia Română” - Bucureşti, „Flacăra Prahovei” - Piteşti.
În anul 2002, a primit Medalia Naţională „Serviciul Credincios” clasa a III-a, iar în 2004 - Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler.
Din 2002, Casa de Cultură din Drăgăneşti - Olt îi poartă numele.
A fost bună prietenă cu scriitorul Mihail Sadoveanu.
Mariana Ionescu Căpitănescu, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate interprete de muzică populară, reprezentantă de seamă a folclorului oltenesc, s-a născut la 6 mai 1969, în localitatea Dănciuleşti (judeţul Gorj).
Susţine că, deşi copilăria nu a fost una uşoară, părinţii i-au insuflat dragostea pentru muzică. A cântat de mică, având „o capacitate fantastică de a memora cântecele”, după cum afirmă unchiul ei, cel care i-a înlesnit primii paşi pe calea muzicii.
Activitatea artistică propriu-zisă a început-o la vârsta de 19 ani, atunci când s-a angajat la Ansamblul „Vâlceanca”, din Râmnicu Vâlcea.
În 1991, la numai 22 de ani, a obţinut cele mai importante premii din cariera artistică: Premiul I la Festivalul Naţional „Maria Tănase” - Craiova şi Marele Premiu al juriului, cu punctaj maxim, dar şi Premiul Publicului, la concursul „Topul tinerilor interpreţi”, organizat de Radiodifuziunea Română.
Aceste premii i-au adus consacrarea artistică, după care au urmat mai multe înregistrări la Radio şi filmări pentru televiziune.
Este angajată a Ansamblului Profesionist „Maria Tănase” din Craiova.
A lansat mai multe materiale discografice şi video, a susţinut concerte pe scene din întreaga ţară, în Republica Moldova, dar şi peste hotare, a fost invitată la numeroase emisiuni radio – tv.
Este „Cetăţean de Onoare” al comunei natale.
Autor: Pe o aripă de cânt
Celebrul violonist şi dirijor - Vasile Advahov - s-a născut la 26 aprilie 1979, în localitatea Cahul, din Republica Moldova.
Cariera muzicală și-a inceput-o încă de la 5 ani, alături de tatăl său, care îl lua cu el să bată toba.
A urmat cursurile Liceului „Ciprian Porumbescu” (unde a fost acceptat atât la vioară, cât şi la ţambal, alegând însă vioara) şi ale Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice „Gavriil Musicescu” - Facultatea de Muzică Clasică.
În timpul liceului, a făcut parte din Orchestra „Muguraşii”, condusă de Gheorghe Banariuc.
După absolvirea Conservatorului, Vasile a pus bazele Tarafului fraţilor Advahov, împreună cu fratele său, Vitalie.
Ulterior, acest taraf a primit statutul de Orchestră, având peste 30 de membri.
În prezent, Vasile este compozitor, interpret de muzică populară şi clasică, iar alături de fratele său - Vitalie, este conducător artistic al Orchestrei Municipale a Fraţilor Advahov.
Orchestra se bucură de un imens succes, atât în Basarabia, cât şi peste hotare, colaborând cu nume mari ale muzicii populare şi chiar uşoare, de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi cu orchestre de muzică simfonică sau formaţii rock.
Cele mai importante premii pe care Vasile Advahov le-a obținut de-a lungul timpului:
- Marele Premiu - Festivalul Internațional „Hora” - Bucureşti, 1992;
- Premiul I - Concursul Internațional de Violoniști - Braşov, 1995;
- Premiul II - Concursul „Filip Toderașcu”;
- Premiul II - Concursul „Barbu Lăutarul”.
Pentru merite în domeniul artei muzicale, succese în activitatea de creație și contribuție la promovarea tezaurului folcloric național, în 2007, frații Advahov au fost decorați cu titlul de „Maeștri în Artă” de către președintele Republicii Moldova, iar în 2016 li s-a conferit titlul de „Artiști ai Poporului”, primind şi Distincţia „Ştefan cel Mare”.
Pentru activitatea concertistică, au obținut în 2007 - Premiul „Potcoava de Aur”, iar pentru spectacolul „E sărbatoare și răsună muzica”, li s-a acordat „Premiul VIP - Concertul anului 2016”.
Autor: Pe o aripă de cânt
„Acasă înseamnă acolo unde m-am născut.
Acasă înseamnă acolo unde vorbesc în graiul meu.
Acasă înseamnă acolo unde sunt... cei care nu mai sunt.”
„Reţeta succesului nu cred că există.
Există doar oameni cu Dar de la Dumnezeu, care ştiu – prin muncă şi inteligenţă – să fie artişti.”
„Muzica şi textul trebuie să se îmbine ca două mâini la o rugăciune.”
„Cred că publicul mă iubește pentru că încă de la debut am fost „eu”... Oricât am admirat alți artiști, nu i-am imitat, mi-am respectat cântecul și costumul din satul meu Mărășești din munții Mehedințiului.
M-am șlefuit cu ajutorul mentorilor mei, Emilia Drăgotoiu Nanu, Viorel Gârbaciu, am bătut scenele tuturor festivalurilor și... am așteptat „vremea mea”.
Nu există secrete, ci doar muncă, talent şi răbdare.”
Olguţa Berbec
Îndrăgita interpretă de muzică populară - Olguța Berbec - s-a născut la 16 aprilie 1984, în localitatea Mărășești (Baia de Aramă) şi reprezintă cu cinste zona Olteniei de Nord - Mehedinți.
Artista și-a petrecut copilăria într-o zonă cu oameni păstrători ai tradițiilor și portului popular.
A absolvit Școala Generală Mărășești și Liceul Teoretic din Baia de Aramă.
Primii pași în muzica populară i-a făcut în anul 2000, alături de grupul folcloric „Liliacul”, din Baia de Aramă. A activat în acest grup în perioada 1998 - 2003.
A urmat cursurile Secţiei de Canto - Muzică populară, la Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu. Aici, îndrumată de profesoara Emilia Drăgotoiu-Nanu, a început să-și formeze și să-și perfecționeze stilul interpretativ.
Dând dovadă din plin de seriozitate şi tenacitate, a primit un sprijin important şi din partea directorului Şcolii, Viorel Gârbaciu.
Un pas important în cariera sa l-a reprezentat întâlnirea cu artista Maria Răchiteanu - Voicescu, în 2005, de la care a primit sfaturi utile, încurajări şi texte pentru cântece.
Între 2005 - 2007 a fost Referent - documentarist la Școala Populară de Artă din Tg. Jiu şi membru al Ansamblului Folcloric „Maria Lătăreţu” al şcolii.
A studiat la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității „Constantin Brancuși” din Târgu Jiu, apoi a urmat un master în etnografie şi folclor, la Universitatea „Spiru Haret” (Bucureşti).
Din 2004, a participat la numeroase festivaluri de folclor, turnee și spectacole alături de interpreți consacrați şi orchestre renumite.
Din 2007, face parte din Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” din Târgu Jiu.
În 2008 a participat la Festivalul de romanțe „Crizantema de Aur”, de la Târgovişte, unde a obţinut unul dintre cele patru mari premii oferite de organizatori.
În 2007 a lansat primul album muzical – „Floare pe munte crescui”, urmat - în 2009 - de „Florile de mac poartă noroc”, ambele realizate cu „Doina Gorjului”.
În 2012 a lansat albumul „De la Gorj la Mehedinți”, la care a lucrat alături de Orchestra „Lăutarii” din Chișinău, dirijor Nicolae Botgros.
Dintre premiile obţinute de-a lungul anilor, amintim:
- Premiul I - Festivalul „Dan Moisescu”;
- Marele Premiu - Festivalul - Concurs Național pentru soliști profesioniști „Mariana Drăghicescu”;
- Marele Premiu - Festivalul Folcloric „Serbările Recoltei”;
- Locul I - Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc – Mamaia;
- Premiul I - Festivalul - Concurs Național al interpreților cântecului popular românesc „Maria Tănase”;
- Premiul I - Festivalul Național de Muzică Populară „Vară, vară, primăvară”;
- Premiul I - Concursul Național de Muzică Populară pentru tineri interpreți „Flori în Țara Bârsei”;
- Marele Premiu – Festivalul - Concurs de Folclor „De Ispas la Năsăud”;
- Premiul III - Festivalul - Concurs Național al Cântecului Popular „Strugurele de Aur”;
- Premiul I - Festivalul Național „Cântecele Motrului”;
- Marele Premiu - Festivalul Internațional de Folclor „Cântecele românilor de pretutindeni”;
- Marele Premiu - Festivalul Viei și Vinului - Mehedinți;
- Premiul I - Festivalul Interjudețean de Folclor „Cântecele Dunării”;
- Marele Premiu - Concursul Național de Doine și Balade;
- Premiul I - Festivalul - Concurs Internațional de Muzică Populară „Pe marginea Dunării”;
- Premiul I - Festivalul - Concurs de Muzică Populară „Munte, munte, brad frumos”;
- Premiul III - Concursul Național de Muzică Populară pentru tineri interpreți „Flori în Țara Bârsei”;
- Premiul II - Festivalul - Concurs Național de Muzică Populară „Liviu Vasilică”;
- Premiul I - Concursul Național de Folclor „Corabia de Aur”.
Autor: Pe o aripă de cânt
„Publicul îmi dă puterea de a zâmbi chiar și atunci când am, ca orice om, și zile mai dificile.
Le mulțumesc celor care mă ascultă și apreciază strădania muncii mele că-mi sunt alături; îi port în suflet și în gând, sunt motivația de a merge mai departe...”
„Iubesc scena pe care am pășit ambițioasă și plină de visuri.
Dumnezeu mi-a dat putere, mama mea m-a crescut să fiu învingătoare.
Am pus suflet în tot ceea ce am făcut!”
„În festivaluri am învățat cum să-mi aleg repertoriul, ținuta scenică etc. Acolo m-am format ca om, ca interpret. Tot acolo mi-am văzut nivelul artistic la care am ajuns, raportându-mă la ceilalți colegi din Banat și din toate celelalte zone ale țării.
Am mai avut un mare câştig, am întâlnit oameni care mi-au rămas în inimă și-i voi purta mereu acolo: Silvia Macrea, Elize Stan, Iuliana Tudor, Eugenia Florea, Marioara Murărescu, Gelu Stan, Gheorghe Oprea, Nicolae Botgros, Stelian Stoica, Gheorghiţa Nicolae, Gina Ştefan și mulți, mulți alții.
Nicoletei Voica îi sunt datoare pentru totdeauna, mi-a dat pur şi simplu aripi sa zbor...”
Stana Stepănescu
Sursa: Reper 24
Stana Stepănescu, una dintre reprezentantele de marcă ale tinerei generaţii din folclorul românesc, s-a născut la 3 aprilie 1991, în satul Rusca Teregova, la poalele Munților Țarcu.
„Aici mi-am petrecut copilăria alături de fratele meu, Mihai, părinții și bunicii mei. La noi în casă nu se asculta altceva decât muzică populară.
Bunicul din partea tatălui a fost, în tinereţe, solist vocal şi dansator al Ansamblului Profesionist „Doina Banatului” din Caransebeş, unde activau Mariana Drăghicescu, Achim Nica, Iosif Cocloda, Nicoleta Voica, Ana Pacatiuş etc.
Mama are, de asemenea, un glas bun...”,
povesteşte artista.
La numai 8 ani şi jumătate, a participat pentru prima dată la un festival naţional, unde a obţinut locul al II-lea, urmat apoi de alte premii, dovadă incontestabilă a talentului său:
- Premiul I la Mamaia;
- Trofeul Festivalului „Strugurele de Aur”;
- Trofeul Festivalului „Vară, vară... primăvară”;
- Trofeul Festivalului „Mariana Drăghicescu” etc.
A urmat Liceul Teoretic „Traian Doda” din Caransebeş şi a studiat la Facultatea de Muzică din cadrul UVT (Timişoara).
Până în prezent a colaborat cu numeroase posturi de televiziune şi radio, a participat la numeroase evenimente, alături de orchestre renumite, atât în ţară, cât şi în străinătate.
Autor: Pe o aripă de cânt
