„Am pus suflet în tot ceea ce am făcut...”

„Publicul îmi dă puterea de a zâmbi chiar și atunci când am, ca orice om, și zile mai dificile.

Le mulțumesc celor care mă ascultă și apreciază strădania muncii mele că-mi sunt alături; îi port în suflet și în gând, sunt motivația de a merge mai departe...”

 

„Iubesc scena pe care am pășit ambițioasă și plină de visuri.

Dumnezeu mi-a dat putere, mama mea m-a crescut să fiu învingătoare.

Am pus suflet în tot ceea ce am făcut!”

 

„În festivaluri am învățat cum să-mi aleg repertoriul, ținuta scenică etc. Acolo m-am format ca om, ca interpret. Tot acolo mi-am văzut nivelul artistic la care am ajuns, raportându-mă la ceilalți colegi din Banat și din toate celelalte zone ale țării.

Am mai avut un mare câştig, am întâlnit oameni care mi-au rămas în inimă și-i voi purta mereu acolo: Silvia Macrea, Elize Stan, Iuliana Tudor, Eugenia Florea, Marioara Murărescu, Gelu Stan, Gheorghe Oprea, Nicolae Botgros, Stelian Stoica, Gheorghiţa Nicolae, Gina Ştefan și mulți, mulți alții.

Nicoletei Voica îi sunt datoare pentru totdeauna, mi-a dat pur şi simplu aripi sa zbor...”

Stana Stepănescu

Sursa: Reper 24  

La mulţi ani, Stana Stepănescu!

Stana Stepănescu, una dintre reprezentantele de marcă ale tinerei generaţii din folclorul românesc, s-a născut la 3 aprilie 1991, în satul Rusca Teregova, la poalele Munților Țarcu.

„Aici mi-am petrecut copilăria alături de fratele meu, Mihai, părinții și bunicii mei. La noi în casă nu se asculta altceva decât muzică populară.

Bunicul din partea tatălui a fost, în tinereţe, solist vocal şi dansator al Ansamblului Profesionist „Doina Banatului” din Caransebeş, unde activau Mariana Drăghicescu, Achim Nica, Iosif Cocloda, Nicoleta Voica, Ana Pacatiuş etc.

Mama are, de asemenea, un glas bun...”,

povesteşte artista.

La numai 8 ani şi jumătate, a participat pentru prima dată la un festival naţional, unde a obţinut locul al II-lea, urmat apoi de alte premii, dovadă incontestabilă a talentului său:

- Premiul I la Mamaia;

- Trofeul Festivalului „Strugurele de Aur”;

- Trofeul Festivalului „Vară, vară... primăvară”;

- Trofeul Festivalului „Mariana Drăghicescu” etc.

A urmat Liceul Teoretic „Traian Doda” din Caransebeş şi a studiat la Facultatea de Muzică din cadrul UVT (Timişoara).

Până în prezent a colaborat cu numeroase posturi de televiziune şi radio, a participat la numeroase evenimente, alături de orchestre renumite, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Este căsătorită cu acordeonistul Boji Ciobotin şi împreună au o fetiţă, Tania.

Autor: Pe o aripă de cânt

„A fost o solistă extraordinară...”

 

 

„Mariana Drăghicescu rămâne, prin cântecele ei, una dintre cele mai valoroase interprete de muzică populară din țară.

A fost o solistă extraordinară, exemplu pentru toți cei care îi urmează în această vocație, cu un simț deosebit în a-și alege repertoriul.”

Gelu Stan

Foto: Google

In Memoriam: Mariana Drăghicescu

Una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică populară, „Privighetoarea Banatului” – aşa cum a numit-o Tiberiu Ceia, Mariana Drăghicescu s-a născut la 18 septembrie 1952, în satul Bogâltin (comuna Cornereva, judeţul Caraş – Severin), şi s-a stins la numai 45 de ani, în ziua de 3 aprilie 1997, în Canada, la Toronto.

Petrecându-şi copilăria mai mult pe la bunici, a început să cânte, pe la 4 ani, acompaniată la fluier de bunicul său, apoi a învăţat primele cântece de la părinţi.

A apărut pe o scenă pe când avea 8 ani, la o serbare şcolară.

A absolvit Liceul de Filologie – Istorie şi a urmat cursuri de Canto popular la Şcoala Populară de Artă.

După ce a fost angajată la Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeş, a devenit artistă profesionistă.

După câţiva ani s-a transferat la Ansamblul Profesionist „Banatul” din Timişoara.

A colaborat şi cu Ansamblul „Doina Timişului”, de la Casa de Cultură a Municipiului Timişoara, precum şi cu alte orchestre din ţară.

A debutat la Radio Timişoara, în 1972, cu doina „Duce-m-aş şi m-aş tot duce”.

Pe parcursul carierei, a lansat 9 discuri şi 2 casete audio (postum, au mai fost realizate 2 CD-uri, cu 29 de melodii), a apărut în emisiuni de folclor şi a cântat pe scene din diferite zone ale ţării.

După decesul artistei, în 1998, a fost înfiinţată Asociaţia Culturală ce-i poartă numele şi care, anual, organizează un Festival – Concurs de Interpretare în memoria acesteia, la Timişoara.

Autor: Pe o aripă de cânt 

Foto: Google