La mulţi ani, Loredana Streche!

Frumoasa şi talentata instrumentistă (cântă la nai) şi interpretă de muzică populară - Loredana Streche - s-a născut în localitatea Corabia (judeţul Olt), la 27 noiembrie 1989.

La vârsta de şase ani, deja participa la primul concurs - „Tip top”, ocupând locul I.

Mai apoi a devenit solista Ansamblului „Dunărea”, din oraşul natal.

A urmat cursuri de nai la Şcoala Populară de Artă din Slatina, Secţia Canto Popular a Liceului de Muzică „Dinu Lipatti din Capitală (clasa prof. Gavriil Prunoiu) şi Pedagogie Muzicală în cadrul Universităţii Naţionale de Muzică.

Totodată, are şi un Master în Educaţie Muzicală Contemporană.

În anii studenţiei, a înfiinţat - împreună cu alţi colegi - Formaţia „Zestrea Lăutarilor”.

Între 2003 - 2009 a participat  la numeroase concursuri şi festivaluri de folclor, atât în ţară, cât şi peste hotare.

În 2006 a realizat primele imprimări cu Orchestra „Doina Gorjului”.

În 2011 a lansat primul album - „Ce mi-e drag nu pot să spui” (14 piese: 9 vocale şi 5 instrumentale).

În 2013 a imprimat 14 piese pentru Arhiva Radio România, alături de Orchestra Radiodifuziunii, dirijată de Adrian Grigoraş.

A mai colaborat cu: Orchestra „Lăutarii” şi maestrul Nicolae Botgros, Orchestra „Mugurel” şi maestrul Ion Dascăl, Orchestra „Doina Oltului” (dirijor Cristian Dumitru), Ansamblul Artistic „Ciocârlia”.

A fost prezentă în numeroase emisiuni radio - tv, precum şi în spectacole pe scenele din întreaga ţară.

Modelele sale în materie de folclor sunt: Maria Lătăreţu, Maria Ciobanu, Maria Apostol, Maria Cornescu, Gelu Voicu.

Cele mai cunoscute piese (adevărate cărţi de vizită) din repertoriul Loredanei sunt „Maică, nu fi întristată!” şi „Tinerico, tinerea”.

În prezent, în paralel cu activitatea artistică, este cadru didactic la Colegiul Naţional de Arte „Dinu Lipatti” din Bucureşti, unde predă Canto popular.

Dintre premiile obţinute, amintim:

- Premiul I - Festivalul cântecului şi dansului popular - Mamaia;

- Premiul I la Olimpiada Naţională de Muzică - Bacău;

- Premiul I - Festivalul „Maria Tănase”;

- Premiul I - „Festivalul Internaţional al cântecului de dragoste de-a lungul Dunării” - Brăila;

Trofeul Festivalului „Strugurele de Aur” - Jidvei;

- Trofeul Festivalului „Mioriţa” - Harghita;

- Trofeul Festivalului „Sivu şi Cosmin Golban” - Chişoda;

- Trofeul Festivalului „Inter-etnos folcloric. De la debut la succes”;

- Laureată a Festivalului - Concurs Naţional de Muzică Populară pentru Tineri Interpreţi „Flori în Ţara Bârsei”.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Maria Loga!

Maria Loga, îndrăgită interpretă de muzică populară, s-a născut în Târgu Jiu, la 14 octombrie 1960.

A urmat Liceul Agroindustrial din Bârseşti, Şcoala Populară de Artă şi Secţia Institutori de muzică, din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” - Târgu Jiu.

A îndrăgit cântecul de mic copil, pe la vârsta de 5 ani cântându-le vecinilor care se întorceau de la muncă.

La sfatul interpretei Filofteia Lăcătuşu, la 16 ani, a urcat pe o scenă adevărată, parcurgând toate etapele Festivalului „Cântarea României” şi ocupând locul I la faza republicană, urmat apoi de numeroase alte premii:

- 1976 - Trofeul Festivalului - Concurs „Jiule, pe malul tău”;

- 1979 - locul I – Festivalul cântecului, jocului şi portului popular gorjenesc – Tismana;

- 1980 - Premiul Special al Juriului - Orşova (Mehedinţi);

- 1984 - Premiul de Popularitate - Festivalul „Maria Tănase” - Craiova;

- 1984 - locul III - Festivalul „Toamna culturală băcăuană” - Bacău;

- 1985 - locul I - Festivalul „Flori de cântec românesc” - Vulcan (Hunedoara);

- 1985 - locul III - Festivalul „Maria Lătăreţu” - Târgu Jiu;

- 1985 - locul III - „Toamna culturală buzoiană” - Buzău;

- 1986 - locul III - Festivalul „Maria Tănase” - Craiova;

- 1986 - locul I - Festivalul „Cântec nou în Mehedinţi” - Drobeta Turnu Severin;

- 1986 - locul III - Festivalul „Steaua Litoralului” - Constanţa;

- 1987 - locul III - Festivalul „Maria Lătăreţu” - Târgu Jiu;

- 1987 - Trofeul Festivalului „Steaua Litoralului” - Constanţa;

- 1992 - locul  I - „Topul topurilor” - Radio Bucureşti.

La vârsta de 20 de ani a debutat la Televiziunea Naţională, în cadrul emisiunii „De strajă patriei”, iar din 1984 - era prezentă în emisiunea „Tezaur folcloric”.

În aceeaşi perioadă a făcut şi primele înregistrări la Radio România.

Până în 1983, a locuit în Drobeta Turnu Severin şi a fost solistă la Casa Armatei.

În 1995, în urma unui concurs, a devenit angajata Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.

Repertoriul său cuprinde peste 150 de cântece, majoritatea editate, de-a lungul anilor, pe numeroase materiale discografice.

În prezent este profesor de Canto la Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu şi coordonează grupul „Măriile Gorjului”.

Autor: Pe o aripă de cânt

In Memoriam: Ion Luican

Ion Luican, interpret de muzică populară, romanţe şi muzică uşoară, al cărui nume este legat de celebrul cântec „M-a făcut mama oltean”, s-a născut la 29 decembrie 1907, în comuna Frumuşani (judeţul Călăraşi) şi tot aici s-a şi stins, la 1 septembrie 1992.

A venit pe lume într-o familie cu patru copii, el fiind cel mai mic, iar pe când avea numai şase luni, şi-a pierdut mama. Tatăl s-a recăsătorit, iar familia s-a mărit cu încă şapte copii.

A urmat cursurile Seminarului Teologic din Craiova şi astfel a învăţat să cânte pe note.

În 1934 a absolvit Academia Regală de Muzică din Bucureşti, în 1943 - Şcoala de cântări bisericeşti, în 1945 - Liceul „Matei Basarab” din Capitală, iar în 1956 - Institutul Teologic de Grad Universitar, în ciuda vârstei nu foarte tinere.

În 1932 a fost angajat la restaurantul „Izvorul rece”.

În 1933 a debutat la radio, cântând în direct reclame muzicale.

Tot în 1933 a câştigat un concurs organizat de casa de discuri „Odeon” şi a devenit angajat al acesteia.

A imprimat pe plăci de gramofon, la Berlin, şi a debutat cu melodiile „Mi-e dor de-acasă” şi „Să-ţi cânt, samovare!”.

Între 1930 - 1940 a cântat cu diverse orchestre.

În 1948 a renunţat la muzica uşoară, pentru a se dedica celei populare şi romanţei.

A mers în turnee cu orchestrele: „Doina Gorjului” (Târgu Jiu), „Doina Argeşului” (Piteşti), ale filarmonicilor din Timişoara, Cluj, Ploieşti, orchestra Ansamblului „Periniţa” sau cea a Teatrului de Estradă „Ion Vasilescu”, fiind coleg de scenă cu mari nume: Maria Lătăreţu, Maria Tănase, Ioana Radu, Mia Braia, Gică Petrescu, Angela Moldovan, Ileana Constantinescu, Lucreţia Ciobanu etc.

În 1968 a primit Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a.

A fost desemnat „Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti”.

Este înmormântat în cimitirul Bisericii „Iancu Nou” din Bucureşti.

Din 1932, a fost căsătorit cu Ioana Luican, împreună având trei băieţi şi o fiică - regretata actriţă Florina Luican.

Autor: Pe o aripă de cânt

In Memoriam: Filofteia Lăcătuşu

Filofteia Lăcătuşu, interpretă de muzică populară, s-a născut la 7 iunie 1947, în satul Dealu Roşu (comuna Alunu, judeţul Vâlcea), şi s-a stins la Bucureşti, în urma cutremurului din 4 martie 1977.

În copilărie cânta alături de bunicul ei, iar la 14 ani, a intrat în componenţa Tarafului condus de un lăutar renumit - Nelică Popescu.

A fost descoperită de dirijorul Gelu Barabancea, cu ocazia unui spectacol al Ansamblului Artistic „Doina Gorjului”, susţinut la Râmnicu Vâlcea.

Filofteia Lăcătuşu a fost solistă a acestei orchestre, din 1969 şi până a murit.

Dintre cele mai cunoscute melodii din repertoriul său, amintim: „Lung e drumul Gorjului”, „Jiule, pe malul tău”, „Gorjule, plai însorit”, „Lume, lume, mi-ai fost dragă!”, „Am plâns, neicuţă, de dor”, „De dragul gorjenilor”, „Dragoste, ce ai de gând?”, „De ce, neică, m-ai lăsat?”, „Cine m-aude cântând”, „Dor pribeag, de unde vii?” etc.

În ziua cutremurului din 1977, Filofteia se afla în Bucureşti, pentru a face înregistrări la Televiziunea Română şi pentru a imprima al treilea disc la „Electrecord”.

A decedat în urma prăbuşirii unei laturi a Hotelului Francez, unde era cazată.

Este înmormântată în cimitirul din satul Suseni, comuna Runcu.

A fost căsătorită cu Mite Lăcătuşu (împreună având un băiat) şi cu Gicu Simu.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Elena Mândrescu!

Îndrăgita interpretă de muzică populară - Elena Mândrescu - s-a născut la 6 iunie 1962, în satul Călugăreni, comuna Ungureni (judeţul Botoșani).

A început să cânte încă din copilărie, când directorul școlii i-a sfătuit pe părinți să o îndrume spre lumea cântecului popular, motiv pentru care aceștia s-au și mutat în Botoșani.
A absolvit cursuri de canto la Școala Populară de Artă din oraș.

Deși s-a afirmat de timpuriu ca solistă vocală de muzică populară, ulterior a interpretat și romanțe, cântece religioase sau de petrecere.

Din 1983 și până în prezent, este solistă a Orchestrei Profesioniste „Rapsozii Botoșanilor”, dar, de-a lungul timpului, a colaborat și cu alte orchestre renumite: „Ciprian Porumbescu”, „Doina Gorjului”, a Radiodifuziunii Române, „Lăutarii”, „Mărțișor” și „Mugurel” din Chișinău.

În cei aproape 40 de ani de activitate, alături de mari artiști, a cântat pe scenele din țară și din străinătate, promovând cântecele populare în care se regăsește dragostea pentru locurile natale și oamenii de aici.

A făcut imprimări la Radio București, Radio Iași și Radio Chișinău, a lansat mai multe materiale discografice, a participat la numeroase emisiuni folclorice, la posturile de profil și nu numai.

Prima piesă interpretată - „Cine n-are noroc, n-are” - veche de sute de ani, a fost culeasă de la o bătrână din satul natal, rearanjată orchestral de maestrul Ioan Cobâlă și reprezintă cartea de vizită a artistei.

Autor: Pe o aripă de cânt

„... să spui o poveste, s-o crezi şi s-o trăieşti...”

„Ioana Radu m-a determinat să iubesc romanţa.

Aveam şi vocea potrivită pentru aşa ceva.

Şi voce şi disponibilitate sufletească, fiindcă romanţa e mai mult decât un mod de a cânta.

Înseamnă să spui o poveste, s-o crezi şi s-o trăieşti.”

Ion Ghiţulescu

La mulţi ani, Ion Ghiţulescu!

Celebrul interpret de muzică populară - Ion Ghiţulescu - s-a născut la 25 mai 1949, în satul Homeşti (judeţul Buzău).

Pe când avea 10 ani, a câştigat o competiţie de interpretare regională, deşi pe atunci îşi dorea să ajungă preot sau ofiţer, iar tatăl îl vedea tractorist.

 

În 1964, a câştigat concursul „Debuturi piteştene”, pe când lucra pe şantierul de la platforma petrochimică, pentru a avea cu ce se întreţine.

A urmat Şcoala Populară de Artă.

Debutul pe scena mare s-a produs în 1969.

Apoi a luat Premiul I pe ţară - secţiunea „Romanţe”, la „Cântarea României”.

Între 1971 - 1975, a fost interpret la „Doruleţul” (Buzău), iar între 1975 - 1979 - la „Doina Vrancei” (Focşani).

Din 1979, a devenit solist al unuia dintre cele mai apreciate ansambluri din ţară - „Doina Gorjului” (Târgu Jiu), alături de care a întreprins numeroase turnee în ţară şi în străinătate (Spania, Portugalia, Franţa, Bulgaria, Israel, Turcia, Iugoslavia, Ucraina, Republica Moldova), şi, ulterior, director artistic.

Repertoriul său cuprinde peste 200 de cântece vechi şi romanţe, multe adunate pe diferite materiale discografice.

Printre cei care i-au influenţat viaţa artistică, Ion Ghiţulescu aminteşte pe: „... Gică Petrescu, Ioana Radu, prof. Ştefan Lăzărescu, Doina Badea, cea care m-a dus la Bucureşti să fac primele înregistrări. Altora, cum ar fi Ileana Constantinescu sau Maria Văduva, le-aş mulţumi pentru prietenie.”

Autor: Pe o aripă de cânt