"A luptat, a zâmbit, a plâns, a mers mai departe..."

"Margareta Clipa – un nume predestinat parcă să radieze în jurul său lumină, bucurie, aidoma clipei în care sufletul vibrează privind o floare de... margaretă.

Și dacă suntem tentați să-i cerem acestei gingașe flori prin fiecare petală imaculat de albă răspunsul la întrebarea: "mă iubește... nu mă iubește?", Margareta Clipa cu aceeași imaculată culoare a sufletului său ne va spune de fiecare dată:

"Vă iubesc! Vă iubesc pe voi, oamenii, și vouă vă dăruiesc tot ceea ce am mai bun și mai frumos: cântecul meu."

Realizator Radio România Actualități,

Eugenia Florea

"Stăruința interpretei de a păstra și perpetua specificul folclorului bucovinean este de-a dreptul remarcabilă. În cântecele ei se regăsesc deopotrivă tipare tradiționale arhaice, ca și elemente mai noi de textură melodică, dar și acestea respectând particularitățile specifice zonei.

În tot acest răstimp în care s-a scurs de la debut și până astăzi, Margareta Clipa a știut să comunice cu lumea, reușind să polarizeze în jurul ei atenția publicului din sălile de concert, a specialiștilor și a tuturor
iubitorilor de cântec."

Redactor TVR,

Elise Stan

"A luptat, a zâmbit, a plâns și a mers mai departe... A mers frumos, a fost statornică și hotărâtă, n-a prea făcut concesii, deși îi este tare drag succesul...

A dorit să cucerească publicul și pentru asta și-a pus mereu mintea la contribuție, pentru că ea, mintea, doar ea poate pune în valoare talentul.

Margareta a privit mereu înainte, dar s-a bazat în primul rând pe tot ceea ce a învățat de la cei care au fost... de la cei pe care i-a admirat de micuță.

E bine să fii apreciat, e bine să fii aplaudat și recunoscut între celebritățile zonei, dar, cu siguranță, cel mai bine este să simți, în clipele tale de liniște, că ce ai realizat nu a fost tocmai fără importanță."

Realizator TVR,

Mărioara Murărescu

La mulţi ani, Margareta Clipa!

Margareta Clipa, una dintre cele mai apreciate interprete de muzică populară, s-a născut în Bucovina, în localitatea Grăniceşti (judeţul Suceava), la 19 octombrie 1958, într-o familie de oameni simpli, dar harnici, credincioşi, iubitori de frumos, de joc şi cântec.

A îndrăgit din copilărie cântecele pe care le auzea la clăcile din sat, la nunţi, şezători, serbări şcolare şi le cânta la Căminul Cultural din localitatea natală.

Între anii 1973 - 1977, a evoluat pe scena Casei de Cultură din Rădăuţi, alături de Orchestra Populară „Brăduleţul”.

În 1977 a obţinut Premiul I la Festivalul „Cântarea României, iar la recomandarea inspectorului şcolar - Ioan Paulencu - a dat concurs şi a fost angajată la Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

Împreună cu acest ansamblu a realizat primele înregistrări la Radio Bucureşti, sub bagheta dirijorului George Sîrbu, după care a lansat la „Electrecord”, în 1985, discul „Mult mi-i drag unde trăiesc”.

Au urmat apoi alte materiale discografice, la care a colaborat cu Ansamblul „Ciprian Porumbescu”, dar şi cu: Orchestra „Lăutarii” (dirijor Nicolae Botgros), Orchestra „Mugurel” (dirijor Ion Dascăl), Orchestra „Folclor” (dirijor Anatol Golomoz) - toate de la Chişinău.

Dintre premiile obţinute, amintim:

- 2008 - Premiul revistei „VIP”;

- 2009 - „Cetăţean de Onoare al Judeţului Suceava”;

- 2011 - Trofeu - Gala Premiilor Muzicii Populare Româneşti - ediţia I;

- Premiul de Popularitate - Gala Premiilor Muzicii Populare Româneşti - ediţia a II-a;

- Premiul pentru Folclor - Premiile „Confidenţial”;

- 2018 - Distincţia „Meritul Bucovinei” - CJ Suceava;

- Distincţia „Drag de România mea”;

- Trofeul „Artă pentru eternitate” - Gala „Familia Favorit”;

- 2019 - Membru de onoare al proiectului „Art by Fuego”.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Daniela Condurache!

Daniela Condurache, una dintre cele mai apreciate interprete de muzică populară, s-a născut la 4 octombrie, în localitatea Stânceşti (comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani).

Debutul la tv a avut loc în 1975, când a câştigat Festivalul - Concurs Naţional „Maria Tănase”.

În anii ’80 a fost angajată la Orchestra Populară „Rapsozii Botoşanilor”.

De-a lungul carierei a mai colaborat şi cu alte orchestre şi ansambluri renumite: Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava, Ansamblul „Ciocârlia” al Ministerului de Interne, Orchestra Naţională „Lăutarii” de la Chişinău etc.

A susţinut numeroase spectacole pe scenele din întreaga ţară, dar şi din străinătate (SUA, Canada, Australia, Israel, Italia, Coreea, Emiratele Arabe, Suedia etc).

A lansat mai multe materiale discografice, cum ar fi: „Am venit şi eu la joc”, „Romanţe şi cântece de petrecere”, „La gardul cu harţapele”, „Trandafir de la Moldova”, „Îs din ţara paielor” etc.

În 2009 a primit titlul de „Cetăţean de Onoare al Comunei Mihai Eminescu”, iar în 2021 - pe cel de „Cetăţean de Onoare al Municipiului Botoşani”.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Sorin Filip!

Sorin Filip, unul dintre cei mai îndrăgiţi interpreţi de muzică populară din zona Bucovinei, s-a născut la 3 octombrie 1978, în apropiere de Câmpulung Moldovenesc.

Încă din copilărie a iubit folclorul şi a ştiut că acesta este drumul pe care vrea să-l urmeze în viaţă, având drept modele pe doamnele cântecului popular: Sofia Vicoveanca, Margareta Clipa şi Laura Lavric.

A studiat la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava şi a absolvit Universitatea „Ştefan cel Mare” (Ştiinţe Economice), precum şi un Master în Managementul firmelor de turism, comerţ şi servicii.

A absolvit Şcoala Populară de Artă şi un curs de impresariat artistic.

Debutul propriu-zis pe o scenă profesionistă a avut loc în 1995, când a intrat în Ansamblul Studenţesc „Arcanul”.

După numai doi ani, alături de Orchestra „Rapsozii Botoşanilor”, şi-a lansat primul album, urmat de altul, în aceeaşi formulă, în 1999.

În 2001 a fost angajat la Ansamblul „Ciprian Porumbescu”, împreună cu care a scos pe piaţă un al treilea album.

Funcţii deţinute:

- director al Ansamblului Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu”;

- manager al Centrului Cultural „Bucovina”.

De-a lungul carierei de până acum, a obţinut numeroase premii la festivalurile şi concursurile la care a participat (cele mai importante: „Floarea din grădină” şi „Moştenitorii”), a oferit publicului zeci de melodii, multe adunate pe diverse materiale discografice, a fost prezent în sute de spectacole (alături de mari orchestre de la noi sau de la Chişinău) şi emisiuni radio - tv, dorindu-şi mereu să nu-i dezamăgească pe cei care-l ascultă şi-i urmăresc activitatea.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Sofia Vicoveanca!

Îndrăgita interpretă de muzică populară - Sofia Vicoveanca (nume real: Sofia Fusa, căsătorită Micu) - s-a născut la 23 septembrie 1941, în localitatea Toporăuţi (Noua Suliţă, Cernăuţi, în prezent în Ucraina), într-o familie cu patru copii, destul de bine situată din punct de vedere material.

Însă, după ce Bucovina de Nord a fost anexată de Uniunea Sovietică, iar tatăl a fost luat prizonier, restul familiei s-a refugiat la o mătuşă din zona Vicovului de Sus.

Aici, Sofia a urmat şcoala primară, după care, familia s-a mutat din nou, de data aceasta în comuna Vicovu de Jos.

Din dragoste pentru satul copilăriei sale, artista i-a împrumutat mai apoi numele, devenind Sofia Vicoveanca.

A absolvit Şcoala Populară de Artă din Suceava.

În 1959, în urma unui concurs, a fost angajată ca solistă de muzică populară la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

În 1965 a lansat primul material discografic, căruia i-au urmat multe altele.

Din 1998 este solistă a Ansamblului „Rapsozii Botoşanilor”.

A cântat alături de diferite orchestre, împreună cu care a mers în turnee prin ţară şi peste hotare (Israel, SUA, Franţa, Portugalia, Danemarca, Iugoslavia, Germania, Republica Moldova etc).

Repertoriul Sofiei Vicoveanca este vast şi cuprinde cântece de leagăn, de nuntă, satirice, dar şi cântece de dragoste şi dor, de joc şi voie bună, precum şi doine, balade, bocete sau melodii specifice sărbătorilor de iarnă.

A publicat câteva volume de versuri: „Dureri ascunse”, „Cu inima-n palme”, „Taine în adânc păstrate” şi „Din culisele sufletului”.

A jucat în filmele: „Baltagul”, „Ciprian Porumbescu”, „Dimitrie Cantemir”, „Oraşul văzut de sus”, „Urgia”, „Cântarea României”, „Vânătoarea de vulpi”, „Ochi de urs”, „Sarea în bucate”, „Casa din vis”, precum şi în scurt-metrajele: „Omule, pomule!”, „De dor de frumos pe lume”, „Lumini şi umbre”, „Povestea lemnului care cântă”, „Să învăţăm să cântăm româneşte”.

În Vicovul de Jos a ridicat o casă în stil tradiţional, unde a amenajat un muzeu etnografic.

Distincţii primite:

- 1973 - Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a;

- 1975 - Medalia „Tudor Vladimirescu” clasa I;

- 1976 - Medalia „Meritul Cultural” clasa I;

- 2002 - Crucea Naţională „Serviciul Credincios” clasa a III-a;

- 2004 - Ordinul Naţional „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer, Categoria D - „Arta Spectacolului”;

- 2014 - Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler - Casa Regală a României;

- „Cetăţean de Onoare” al localităţilor: Suceava, Rădăuţi, Siret, Pojorâta, Ciocăneşti, Vicov (jud. Suceava), Ion Creangă (jud. Neamţ) şi Cicârlău (jud. Maramureş).

A fost căsătorită cu ziaristul sucevean Victor Micu (decedat în 2001), împreună având un fiu.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Maria Costioaia!

Maria Costioaia, îndrăgită interpretă de muzică populară din zona Moldovei, s-a născut la 24 august 1946, în comuna Costeşti (judeţul Iaşi).

Între 1964 - 1968, a activat la Casa de Cultură din Paşcani, iar între 1968 - 1970, la Orchestra Profesionistă „Trandafir de la Moldova” din Bârlad.

Între 1970 - 2000, a făcut parte din Orchestra Profesionistă „Doina Vrancei” din Focşani.

Primele imprimări le-a făcut în anul 1972, urmate de înregistrări Radio, Electrecord şi TVR, cu Orchestra „Doina Vrancei”, Orchestra Radio şi un grup de instrumentişti ai Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Marius Zgâianu!

Marius Petrică Zgâianu, îndrăgit artist de muzică populară din zona Bucovinei, s-a născut la Rădăuţi (judeţul Suceava), în ziua de 15 iunie 1978.

A urmat cursurile Şcolii Generale din comuna Adâncata, după care a mers la Suceava, unde a făcut Liceul Sanitar şi Şcoala Postliceală Sanitară (profil asistent generalist, activitate pe care, însă, nu a profesat-o).

Dorindu-şi să fie mereu aproape de oameni şi util acestora, a ales să facă voluntariat în cadrul Filialei Suceava a Organizaţiei „Salvaţi Copiii” şi s-a implicat în realizarea unui album de colinde - „Ninge pe Moldova” al grupului „Trubadurii” de la Centrul de Plasament Siret.

Între 1997 - 1999, a transmis corespondenţe pentru o emisiune muzicală de la Radio Iaşi.

Între 1998 - 2001, a urmat Şcoala Populară de Artă „Ion Irimescu” din Suceava şi, în paralel, a activat în Ansamblul Folcloric „Bucovina” al şcolii.

Între 2001 - 2003, a studiat la Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, unde, pe lângă activităţile specifice muncii de poliţie, a început să-şi cultive şi calităţile vocale.

Între 2003 - 2007, a făcut Facultatea de Sociologie - Psihologie din cadrul Universităţii „Spiru Haret” Bucureşti, împlinindu-şi astfel o dorinţă mai veche.

A continuat cu un Master la Facultatea de Drept - specializarea „Ştiinţe Penale”.

În perioada 2003 - 2004, după ce a revenit la Suceava, a început lucrul la albumul de debut, alături de Orchestra Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu”.

Materialul discografic - „De-aş fi foc, lumea aş arde!” - a apărut în 2005 şi, astfel, Marius a început să fie tot mai ascultat şi apreciat.

A lucrat intens şi până la finele anului a lansat al doilea CD - „Uite, aista-i neamul meu!”, care cuprinde melodii ale căror orchestraţii sunt semnate de Viorel Leancă.

În 2006 a lansat - în urma colaborării cu maestrul Viorel Leancă şi alături de Orchestra „Virtuozii Bucovinei” - albumul „Aşa-s eu, cum nu-s prea mulţi!”.

2007 este anul în care a apărut primul DVD - „Plaiul meu de dor şi suflet”, cu 22 de videoclipuri, galerie foto, repere etnografice etc şi s-a lansat site-ul oficial al interpretului.

În 2008 a apărut albumul „Sărbători în Bucovina”, la care a lucrat cu Viorel Leancă şi Ion Oloieru, cu participarea Ansamblului „Străjerii Bucovinei” din Pojorâta.

În 2009 a lansat „M-o făcut mămuca mândru!”, un album cu 28 de cântece autentice bucovinene.

Între 2009 - 2010, a realizat emisiuni de folclor la Radio Iaşi.

În 2010 a primit „Discul de Aur” din partea Casei de Discuri „Ana Sound”, pentru vânzările albumului „Sărbători în Bucovina”, în cadrul emisiunii „Să v-amintiţi duminica!”, de la Naţional TV.

În luna decembrie 2012, pe piaţa muzicală au apărut 3 materiale discografice: „Cântece dragi...” (cu 29 dintre cele mai frumoase cântece interpretate de Marius, reorchestrate), „Joc şi cânt cu neamul meu” (DVD cu 35 de videoclipuri şi filmări) şi „Poveste de iarnă - Sărbători în Bucovina... cu Marius Zgâianu” (material video de 2 ore).

În 2014, împreună cu Orchestra „Lăutarii” şi Maestrul Nicolae Botgros, Marius a scos un alt album inedit, care cuprinde cântece pentru suflet şi se adresează mai multor generaţii de ascultători.

În 2016 a apărut DVD-ul „Paştele în Bucovina... cu Marius Zgâianu”, un material amplu şi emoţionant, alcătuit din două părţi: una - documentar artistic de 75 de minute despre obiceiurile din Bucovina în perioada primăverii şi a sărbătorilor pascale, iar cealaltă, de 62 de minute - „La masa de Paşte...”, când oamenii petrec cu cântec şi voie bună.

Încă din copilărie, Marius colinda satele Bucovinei, adunând în suflet ineditul, frumosul, dulcele grai.

Admiră simplitatea ţăranilor, vorbele lor duioase şi sfaturile înţelepte şi duce mai departe tot ceea ce are mai frumos acest colţ de ţară: cântul popular, tradiţiile şi obiceiurile unice de aici.

Omul Marius Zgâianu îndrăgeşte, pe lângă folclor, muzica anilor 1950 - 1980, poveştile lui Creangă, poeziile lui Minulescu şi ale lui Goga, patinajul artistic, natura, lectura etc.

Ascultă cu plăcere pe: Mădălina Manole, Tudor Gheorghe, Sofia Vicoveanca, Margareta Clipa, Gică Petrescu, Dan Spătaru, Laura Stoica şi alţii.

Autor: Pe o aripă de cânt

Doliu în folclorul românesc

În ziua de 14 aprilie 2021, au părăsit această lume două personalităţi ale folclorului românesc:

- interpretul Simion Pop şi

- taragotistul Ioan Berci.

Sâmbătă, 17 aprilie 2021, s-a stins şi George Finiş - solist al Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

Dumnezeu să-i ierte şi să le dea odihnă veşnică!

Pe o aripă de cânt

 

„Plin de viaţă, cu mare drag de cântec şi joc...”

„Ne amintim de Anton Achiţei, aşa cum era pe scenă: plin de viaţă, cu pălăria pe-o parte, vesel, cu mare drag de cântec şi joc moldovenesc.”

TVR Iaşi

 

 „Părinţii mei, Vasile şi Anica, erau ţărani simpli, harnici şi cu frică de Dumnezeu.

Aveau şase copii, pentru care munceau din greu.

Tata era fierar, tâmplar şi dulgher priceput. Mama se ocupa de gospodărie şi câmp.

Amintirile mele cele mai rezistente sunt legate de ea şi de muncă, dar nu sunt amintiri cenuşii, de copil oropsit, ci amintiri luminoase, amintiri ritualice, ca un fel de serbări.”

 

„Aş fi putut şi eu să trăiesc la Bucureşti, dar m-aş fi simţit izolat, departe de locul din care-mi culeg cântecele şi îmi trag inspiraţia, debusolat, cu un repertoriu care ar fi fost, fără tăgadă, mai secătuit şi mai sărac.”

 

„Când merg în satele din nordul Moldovei, mă umplu de bunătatea vorbelor ţăranilor mei, de frumuseţea minunată a cântecelor lor, atâtea câte mai sunt adevărate, nestricate de mode, de influenţele străine, care au pătruns peste tot.”

Anton Achiţei

Interviu pentru Formula AS, 2006 

Foto: Monitorul de Suceava 

In Memoriam: Anton Achiţei

Regretatul interpret de muzică populară – Anton Achiţei, s-a născut la 27 august 1946, într-o simplă familie de ţărani, cu şase copii, din localitatea Mânăstireni - Poenari (judeţul Botoşani), şi s-a stins la Bacău, la 16 aprilie 2020.

Pasiunea pentru muzică a început în ziua în care tatăl a adus de la Botoşani un patefon vechi, la care copilul – Anton - a început să asculte pentru prima dată pe Maria Tănase, Ioana Radu, Gică Petrescu, Maria Lătăreţu şi alţii.

Pe când era elev în clasa a VII-a, la îndemnul dirigintei, la o serbare şcolară a cântat „A venit aseară mama”. După acest moment a început să prindă încredere şi să spere că într-o bună zi va cânta în faţa satului, a lumii întregi, ba chiar că va fi ascultat şi el la patefon.

A urmat Şcoala Populară de Arte din Suceava, secţia Canto popular, după ce a descoperit pe tânăra (pe atunci) Sofia Vicoveanca şi Ansamblul „Ciprian Porumbescu”, dându-şi seama că muzica e viaţa lui.

A plecat apoi la Bucureşti, pentru satisfacerea stagiului militar şi astfel au început să se ivească primele ocazii pentru a apărea în faţa publicului.

Prima apariţie televizată a avut loc în 1967, în cadrul emisiunii - concurs de muzică populară „Emoţii în premieră”.

După armată, a fost angajat - prin concurs, la Ansamblul Casei Creaţiei Populare din Botoşani.

În 1981, marele folclorist şi dirjor George Sârbu, l-a chemat la Bacău şi de atunci a început să cânte - neîntrerupt - alături de Ansamblul „Plaiurile Bistriţei”.

De asemeni, a fost şi profesor de canto popular la Şcoala de Arte şi Meserii din Bacău.

Pe parcursul celor peste 40 de ani de carieră, a compus peste o sută de cântece populare.

Autor: Pe o aripă de cânt