La mulţi ani, Mihai Constantin!

Mihai Constantin, fiul celebrului actor George Constantin şi al mezzo-sopranei Iulia Buciuceanu, nepot al Tamarei Buciuceanu - Botez, s-a născut la 30 septembrie 1964.

În 1989 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, Secţia Actorie, la clasa prof. Sanda Manu şi Adriana Popovici, după care a fost angajat la Teatrul Municipal din Ploieşti.

Piese în care a fost distribuit:

- 1986 - 2012 - Teatrul „Bulandra”: „Obiceiuri necurate”, „Însemnările unui necunoscut”, „Elizaveta Bam”, „Oblomov”, „Hamlet”, „Regele Lear”, „Petru”, „Black & White”, „Woyzeck”, „Antigona”, „Trei surori”, „Poveste de iarnă”, „Mephisto”, „Forma mesei”, „Deşteptarea primăverii”, „Visul unei nopţi de vară”, „Merlin”, „Afară în faţa uşii”, „A treia ţeapă”, „Dimineaţă pierdută”;

- 2010 - 2018 - Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti: „Orchestra Titanic”, „Livada de vişini”, „Regele Lear”, „Visul unei nopţi de vară”, „Revizorul”, „Scrisoarea”, „S-a sfârşit cum a-nceput”;

- 1985 - Teatrul Giuleşti: „Un băiat de prăvălie”;

- 1990 - Teatrul Municipal din Ploieşti: „Woyzeck”;

- 1997 - Teatrul Naţional din Craiova: „Hamlet”;

- 2004 - Teatrul de Comedie: „Ubu înlănţuit”;

- 2008 - UNATC „I. L. Caragiale”: „A douăsprezecea noapte”;

- 2008 - 2009 - „Metropolis”: „O femeie drăguţă cu o floare şi ferestre spre nord”, „Sfârşit de partidă”, „Imnul (Ajutorul)”;

- 2014 - Asociaţia „Inspira”: „Acum sau niciodată”.

A avut, de asemeni, o colaborare foarte bună cu Teatrul Radiofonic, participând la realizarea pieselor: „Berthelot - generalul generalilor”, „Insomniile lui Gregor”, „Henric al 5-lea”, „Dintr-un vechi catastif”, „Martori ai istoriei”, „Năpasta”, „Sfinte aduceri aminte de mărţişor: Cei 40 de mucenici de la Sevastia”, „Păzitoarea de gâşte”, „Marfa vie”, „Finul lui Dumnezeu”, „Peripeţiile Alicei în ţara minunilor”, „Împărat şi Galilean”, „În vremea aceea... de Florii”, „Tabloul cel viu”, „Spada, punga şi inelul”, „Băiatul isteţ şi morarul hoţ”, „Barca fermecată”, „Fata cea înţeleaptă”, „Bunătatea bătrânului”, „Woyzeck”, „Falstaff”, „Moş Ion Roată şi Cuza Vodă”, „Întâmplări din dacice”, „Talk Show”, „Pescăruşul împăiat”, „Ileana Cosânzeana”, „Ionică Făt-Frumos şi cerbul de aur”, „Mintea de pe urmă”, „Fata-n grădina de aur”, „Cavalerii”, „Omul transversal”, „Oraşul cu fantome”, „Suntem gata să murim dacă ne garantaţi că rămânem în viaţă sau Domnul Telescop”, „Îmblânzirea scorpiei”, „De ochii lumii”, „1241”, „Amintiri din copilărie”, „O noapte furtunoasă”, „Sarea în bucate”, „Aleodor împărat”, „Raţa sălbatică”, „Aspirină pentru doi”, „Dimitrie Sfinţi de Toamnă”, „Călătoria lui Kalo Dant în cea de-a şaptea lume”, „Răzbunarea Kriemhildei şi Amurgul Nibelungilor”, „Timon din Atena”, „Iepuraşul de Paşti”, „Legenda Macaleandrului zis şi Guşă Roşie”, „Pasărea de foc”, „Baba Dochia”, „Moartea lui Ivan Ilici”, „Anglia sau vărsatul de vânt”, „Femeia, eterna poveste... umoristică”, „Sfântul Calinic, călugărul fără arginţi”, „Limir Împărat”, „Francesca da Rimini”, „Nevestele vesele din Windsor”, „Căsătoria”, „Sodoma şi Gomora”, „Bogdan Dragoş: cornul lui Decebal”, „Spaima zmeilor”, „Escapada”, „Un duel în ziua nunţii”, „Jurământul”, „Fost-au Ştefan Vodă”, „Stăpânul pământului, al apelor şi al văzduhului”, „Ştefan cel Mare”, „Don Quijote”, „Constantin cel Mare, Împăratul creştinilor”, „Pipăruş Petru şi Florea Înfloritu”, „Jupân Rănică Vulpoiul”, „Poveste de Paşte”, „Steaua Zimbrului”, „Stan Păţitu’”, „Hamlet”.

A fost distribuit şi în numeroase filme, desigur printre cele mai cunoscute fiind: „Liceenii”, „Extemporal la dirigenţie”, „Liceenii rock and roll”, „Liceenii în alertă”, la care se adaugă: „Pădureanca”, „Flăcări pe comori”, „Balanţa”, „Nişte băieţi grozavi”, „Călătorie de neuitat”, „O vară de neuitat”, „Triunghiul morţii”, „Canton”, „Şi totul era nimic”, „Apa”, „Ştefan”, „Nunta mută”, „Porc”, „Bibliotheque Pascal”, „Cutia de viteze”, „Portretul luptătorului la tinereţe”, „Eu când vreau să fluier, fluier”, „Ursul”, „Tatăl fantomă”, „De ce eu?”, „Ninel”, „Aniversarea”.

A fost prezent în producţiile TV: „Titanic vals”, „Escu”, „D’ale carnavalului”, „Poveste imorală”, „Zarurile sunt aruncate”, „Alegerea lui Alexandru Sutto”, „Păcatele Evei”, „Roman teatral”, „O săptămână nebună”.

Dintre premiile obţinute de-a lungul timpului, amintim:

- 1994 - Premiul UNITER - „Cel mai bun actor al anului”;

- 1996 - Premiul Criticii pentru „Cel mai bun actor al anului”;

- 1998 - Premiul „Silvia Popovici” pentru merite deosebite în activitatea teatrală pe anul 1998;

- 2003 - Premiul Naţional „Cel mai bun actor al anului”;

- 2008 - Premiul pentru „Cel mai bun spectacol” - „A douăsprezecea noapte”;

- 2009 - Premiul „Cel mai bun actor în stagiunea teatrală 2008 - 2009” - oferit de Primăria Municipiului Bucureşti (secţiunea „Artele spectacolului”).

Autor: Pe o aripă de cânt

In Memoriam: Tamara Buciuceanu Botez

Actriţa Tamara Buciuceanu Botez, cea supranumită „Doamna comediei româneşti”, una dintre reprezentantele generaţiei de aur a scenei româneşti, s-a născut în localitatea Bender (Tighina) din Republica Moldova, la 10 august 1929, şi s-a stins la Bucureşti, în ziua de 15 octombrie 2019.

A absolvit Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Tecuci (judeţul Galaţi).

Între 1948 - 1951, a frecventat Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iaşi, iar în anul IV s-a transferat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, pe care l-a absolvit în 1952.

A debutat la Teatrul Giuleşti (în prezent „Odeon”), în piesa „Marfă din Makkar”.

A jucat şi pe scenele altor teatre: în Capitală - la: „Bulandra”, Naţional, Teatrul de Operetă, Teatrul de Comedie şi la Naţionalul ieşean, interpretând-o pe Coana Chiriţa.

Alte piese în care a fost prezentă: „Dimineaţă pierdută” (rol considerat cartea sa de vizită), „Pălăria florentină”, „Gaiţele”, „Contesa Maritza”, „Văduva veselă”, „Lăsaţi-mă să cânt!”, „Vânzătorul de păsări”, „Voievodul ţiganilor”, „Sânge vienez”, „Marco Polo”, „My Fair Lady”, „Romeo şi Julieta la început de noiembrie”, „Scaunele”, „Cumetrele”, „Nepotul”, „Aşteptând la arlechin”, „Mamouret”, „Chiriţa în provincie” şi „Sfântul Mitică Blajinul” (teatru TV), „Azilul de noapte”, „Joc de pisici” etc.

A jucat în mai multe filme, dar de referinţă rămâne rolul profesoarei Isoscel din seria „Liceenii”: „Declaraţie de dragoste”, „Liceenii”, „Extemporal la dirigenţie”, „Liceenii Rock’n Roll”, „Liceenii în alertă”.

Alte producţii în care a fost distribuită: „Titanic Vals” (pelicula în care a şi debutat ca actriţă de film), „Anecdota”, „Scorpia”, „Vegetarian”, „La spaţiul locativ”, „Doctor fără voie”, „Ultimele zile ale verii”, „Domnişoara Nastasia”, „Premiera”, „Serenadă pentru etajul XII”, „Toate pânzele sus” (ep. 2 şi 12), „Tufă de Veneţia”, „Vis de ianuarie”, „Melodii, melodii”, „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii”, „Cântec pentru fiul meu”, „Singur printre prieteni”, „Alo, aterizează străbunica!”, „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Înghiţitorul de săbii”, „Şantaj”, „Grăbeşte-te încet”, „Prea tineri pentru riduri”, „Bocet vesel”, „Cuibul de viespi”, „Primăvara bobocilor”, „Paradisul în direct”, „Jocul de-a vacanţa”, „Agenţia matrimonială” şi „Cuscrele” (seriale TV), „Nunta mută”, „Toată lumea din familia noastră”, etc.

Roluri în teatrul radiofonic: „Trenurile mele”, „Fiecare cum vede”, „Curajul femeii în dragoste” etc.

De asemeni, sunt memorabile cupletele din programele de divertisment de la Televiziunea naţională. În 2006, TVR Media a lansat DVD-ul „Tamara Buciuceanu”, care cuprinde o selecţie a celor mai frumoase apariţii.

În 2013, lectorul univ. Bogdana Darie a lansat volumul „Tamara Buciuceanu. O viaţă închinată scenei”.

Premii şi distincţii primite de-a lungul anilor:

- 2000 - Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler;

- 2002 - Premiul pentru întreaga activitate artistică - Ministerul Culturii şi Cultelor;

- 2004 - Premiul pentru întreaga activitate - Gala UNITER;

- 2004 - Titlul onorific de Societar de onoare al Teatrului Naţional din Bucureşti;

- 2008 - Premiul pentru întreaga carieră - Gala Festivalului TIFF;

- 2009 - Premiul de excelenţă din partea TVR Internaţional;

- 2011 - Premiul de Excelenţă - Gala UNITER;

- 2011 - Stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului - Bucureşti;

- 2012 - Premiul Gopo pentru întreaga activitate;

- 2013 - Premiul „Aristizza Romanescu” pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică, în cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Academiei Române pe anul 2011;

- 2014 - Ordinul „Coroana României” în Grad de Ofiţer - decoraţie primită la Castelul Peleş din Sinaia, din partea Casei Regale a României;

- 2016 - Sărbătorită la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Sibiu, pentru cariera de 64 de ani, tot atunci acordându-i-se şi Premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră;

- 2018 - Premiul „Radio România 90”;

- 2018 - „Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti” şi primeşte „Cheia Oraşului”;

- 2018 - Sărbătorită pentru cei 65 de ani de carieră la Gala Teatrului Metropolis;

- 2018 - Premiul pentru întreaga activitate - Gala Premiilor „Stela Popescu”.

Între 1962 - 1996 a fost căsătorită cu medicul Alexandru Botez (până la decesul acestuia) şi nu au avut copii.

O stradă din Suceava îi poartă numele.

Autor: Pe o aripă de cânt