Pe o aripă de cânt

Nu iti crea o imagine falsa. Este incomoda, greu de intretinut si usor de depistat.
Fii prietenul dusmanilor tai. Un proverb islamic spune ca: "numai iubindu-i poti sa-i distrugi."
Ramai modest. Dar fa in asa fel ca lucrul asta sa se stie. Trebuie sa ai orgoliul modestiei tale.
Daca pierzi teren lasa impresia ca ai facut-o intentionat. Impune un principiu: am dat 2 pasi inapoi ca sa-mi pot lua avant.
Nu fura pe nimeni. Daca o faci totusi, schimba obiectul intr-o alta podoaba.
Nu refuza ajutorul imbecililor. Pentru a ramane sus iti trebuie unanimitate.
Nu-ti explica greselile. Invaluie-le in mister si abstractiune. Nu schimba mare lucru dar deruteaza.
Nu te intinde prea tare. Risti sa-ti pierzi controlul granitelor.
Nu lupta impotriva cabalelor intemeiate pe ambitie si frustrare. Iti pierzi vremea, iar lor le creezi scop.
Daca nu reusesti, modeleaza-ti existenta dupa principiul:"Nu se intampla decat ceea ce trebuie sa se sintample. "Este o dura, dar relaxanta fatalitate."

"Sa fii buna pentru ca sa poti fi fericita. Cei rai nu pot fi fericiti.
Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru ca, mai intai cei rai nu pot fi iubiti, si-al doilea,…al doilea…de! norocul si celelalte “pere malaiete”, care se aseamana cu el, vin de-afara, de la oameni, de la imprejurari, asupra carora n-ai nici o stapanire si nici o putere, pe cand fericirea, adevarata fericire in tine rasare si-n tine-nfloreste si leaga rod, cand ti-ai pregatit sufletul pentru ea.

Si pregatirea este o opera de fiecare clipa, – cand pierzi rabdarea, imprastii tot ce-ai insirat si iar trebuie s-o iei de la inceput. De aceea si vezi asa de putini oameni fericiti… Atati cati merita…
A, daca nu ne-am iubi pe noi asa fara de masura, daca n-am face atata caz de persoana noastra si daca ne-am dojeni de cate ori am mintit sau ne-am surprins asupra unei rautati ori asupra unei fapte urate, daca, in sfarsit ne-am examina mai des si mai cu nepartinire (lesne-i de zis!), am ajunge sa razuim din noi partea aceea de prostie fudula, de rautate si de necinste murdara, din care se ingrasa dobitocul ce se lafaieste in nobila noastra faptura. Se stie ca durerea e un minunat sfatuitor. Cine-i mai deschis la minte trage invatatura si din durerile altora. Eu am mare incredere in vointa ta. Ramane sa stii doar ce sa vrei. si vad c-ai inceput sa stii asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai inceput sa te observi, sa-ti faci singura mustrari si sa-ti cauti singura drumul cel adevarat!
Asa, cearta-te de cate ori te simti egoista, de cate ori te musca de inima sarpele rautatii, al invidiei sau al minciunii. Fii aspra cu tine, dreapta cu prietenii si suflet larg cu cei rai. Fa-te mica, fa-te neinsemnata de cate ori desteptaciunea te indeamna sa strigi: “Uitati-va la mine!” Dar mai ales as vrea sa scriu de-a dreptul in sufletul tau aceasta: Sa nu faci nici o fapta, a carei amintire te-ar putea face vreodata sa rosesti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici multumire deplina, ca o constiinta curata.
Pastreaza scrisoarea asta. Cand vei fi de 50 de ani ai s-o intelegi mai bine. Sa dea Dumnezeu s-o citesti si atunci cu sufletul senin de azi.
Te imbratiseaza cu drag,
Al. Vlahuta"