In Memoriam: Paul Constantinescu

Celebrul compozitor şi profesor român de origine evreiască - Paul Constantinescu - s-a născut la Ploieşti, la 30 iunie 1909, şi s-a stins la Bucureşti, la 20 decembrie 1963.

A început studiile muzicale în oraşul natal, în 1919, continuându-le apoi la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti, având drept profesori pe Mihail Jora, Constantin Brăiloiu şi Dimitrie Cuclin.

Între 1933 - 1935, şi-a perfecţionat studiile muzicale la Viena.

Întors de la Viena, a încercat să se angajeze ca profesor la Ploieşti, dar Ministerul a preferat pe altcineva.

Sprijinit de foştii săi profesori, s-a angajat bibliotecar muzical la Societatea Română de Radio, iar în paralel, a fost profesor de armonie, contrapunct şi compoziţie la Academia de Muzică Religioasă, apoi la Şcoala de Muzică Militară şi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”.

În paralel a desfăşurat activitate de violonist, dirijor, compozitor, a cules folclor, a susţinut prelegeri, conferinţe, a participat la emisiuni radio-tv.

A fost şi consilier pentru secţia de cinematografie în Ministerul Propagandei Naţionale şi la Radiodifuziunea Română.

Principalele sale creaţii:

- muzică pentru teatrul liric: „O noapte furtunoasă”, „Meşterul Manole”, „Nuntă în Carpaţi”, „Pană Lesnea Rusalim”;

- muzică simfonică: „Suita românească”, „Simfonie”, „Simfonia I”, Variaţiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul al XIII-lea - pentru violoncel şi orchestră, Concert pentru pian şi orchestră, Concert pentru orchestră de coarde, Concert pentru vioară şi orchestră, Concert pentru harpă şi orchestră, Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian şi orchestră, Simfonia ploieşteană;

- muzică vocal - simfonică: „Ryga Crypto şi Lapona Enigel”, „Patimile şi Învierea Domnului” - oratoriu bizantin de Paşti, „Naşterea Domnului” - oratoriu bizantin de Crăciun;

- muzică de cameră: două Studii în stil bizantin - pentru vioară, violă şi violoncel, Sonatina bizantină pentru violă sau violoncel solo, Concert pentru cvartet de coarde, Baladă haiducească pentru violoncel şi pian;

- muzică pentru pian: Trei piese pentru pian; Toco-Toccatina;

- muzică corală: „Mioriţa” - poem coral, 4 Madrigale pe versuri de M. Eminescu: „Freamăt de codru”, „La mijloc de codru des”, „Peste vârfuri”, „Stelele-n cer”;

- muzică vocală: numeroase lied-uri, pe versuri de Eminescu, Goga, Coşbuc, Şt. O. Iosif etc;

- muzică de film: „O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută”, „Moara cu noroc”.

Paul Constantinescu a primit titlul de „Maestru Emerit al Artei”, a fost membru corespondent al Academiei Române, iar din 2009, post-mortem, a devenit „Cetăţean de Onoare al Municipiului Ploieşti”.

Autor: Pe o aripă de cânt