„Bucuriile mele sunt tinerii pe care îi pregătesc...”
„O vedetă trebuie să fie generoasă, gata oricând să dăruiască şi altora din experienţa ei…”
„Dacă eşti sincer şi ai puterea şi talentul să transmiţi o emoţie, nu îţi rămâne decât să aştepţi răsplata publicului.”
„Ar trebui să fie înlăturat amatorismul.
Să nu fie admişi în concursuri decât interpreţii care ştiu să descifreze o partitură, numai cei care au noţiuni de istorie şi teoria muzicii.”
Mihaela Runceanu
Valentina Mihaela Runceanu, una dintre cele mai bune voci ale muzicii uşoare româneşti, profesor de canto, s-a născut la 4 mai 1955, la Buzău, şi a trecut la cele veşnice la Bucureşti, la 1 noiembrie 1989.
A absolvit Şcoala elementară de pe lângă Liceul de Muzică şi Arte Plastice din oraşul natal, apoi acest liceu (ca şefă de promoţie) - în 1974, Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (Facultatea Compoziţie şi Muzicologie, secţia Pedagogie) şi Şcoala Populară de Artă din Bucureşti (Clasa de Canto - Muzică uşoară).
În timpul liceului, a făcut parte din Orchestra simfonică a oraşului, care aparţinea de Casa de Cultură şi alături de care a mers în turneu în Cehoslovacia şi Ungaria.
În 1972 a debutat şi la radio, cu o piesă în primă audiţie, semnată de George Grigoriu.
Între 1978 - 1979 a fost profesor de vioară la Şcoala Generală de Muzică din Brăila şi a cântat cu formaţiile „Solaris” şi „Mefisto” de aici.
Între 1979 - 1980 a fost profesor de vioară la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Buzău, a cântat din nou alături de Orchestra simfonică a oraşului şi a făcut parte din formaţia „Nona”.
Începând cu 1980, a devenit profesor de Canto - Muzică uşoară la Şcoala Populară de Arte din Bucureşti, printre elevii săi numărându-se: Marina Florea, Silvia Dumitrescu, Cătălin Crişan, Carmen Trandafir, Adrian Enache, Mădălina Manole etc.
În perioada 1980 - 1989, a cântat la cele mai cunoscute restaurante din Capitală: Intercontinental, Bucureşti, Continental, Salonul spaniol, Dorobanţi, Melody etc, precum şi la Sinaia şi Timişoara, iar vara susţinea concerte pe litoral.
Primul mare succes a fost melodia „E-adevărat, iubirea mea”, preluată din repertoriul internaţional, pe care a lansat-o în 1984.
Din 1985 a susţinut foarte multe spectacole, atât în Bucureşti, cât şi pe scenele din întreaga ţară sau din străinătate (Cuba, URSS, Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, R.D. Germană etc), devenind una dintre cele mai apreciate interprete, a făcut înregistrări la Radio, Televiziunea Română şi „Electrecord”.
Dintre numeroasele premii obţinute, amintim:
- 1972 - Premiul I - Concursul „Tinereţea buzoiană”, prima sa recunoaştere publică;
- 1975 - Trofeul „Steaua Litoralului” - Mangalia;
- 1975 - Premiul I - Festivalul „Constelaţii vâlcene” - Râmnicu Vâlcea;
- 1976 - trece cu 10 pe linie prima etapă a Concursului TV „Steaua fără nume”;
- 1976 - Premiul I - Festivalul de la Mamaia;
- 1976 - Premiul I -Festivalul „Lotca de aur” - Brăila;
- 1976 - Premiul al II-lea - Festivalul Artei Studenţeşti - Galaţi;
- 1976 - Premiul al II-lea - Concursul „Bucureşti”;
- 1976 - Trofeul Tinereţii - Festivalul Tinereţii - Amara;
- 1977 - Premiul al III-lea - Festivalul „Crizantema de Aur” - Târgovişte;
- 1978 - Premiul I - Concursul soliştilor profesionişti (Categoria Muzică uşoară);
- 1978 şi 1981 - Premiul I - Festivalul Naţional „Cântarea României”;
- 1984 - Premiul I la „Prime audiţii” (melodia „Să crezi în dragostea mea”) - Concursul „Melodii ‘84”;
- 1985 - Premiul I (melodia „De-ar fi să vii”) şi Premiul Juriului (Secţiunea „Din melodiile anului” - „Să crezi în dragostea mea”) - Concursul „Melodii ‘85”;
- 1986 - Laureată (pentru melodia „De-ar fi să vii”) - Concursul „Melodii ‘86”;
- 1987 - Laureată (duet cu George Nicolescu - „Să învingă dragostea”) - Concursul „Melodii ‘87”;
- 1988 - Menţiune - Festivalul de la Mamaia.
La 28 octombrie 1989 a participat la ultimul său spectacol, unde a avut un mare succes, fiind bisată de trei ori şi, emoţionată, se va aşeza în genunchi în faţa publicului.
Peste două zile a apărut cel de-al treilea album din carieră - „Pentru voi, muguri noi”.
Din nefericire, la în noaptea de 31 spre 1 noiembrie, a fost asasinată în garsoniera sa din Bucureşti.
A fost înmormântată la Cimitirul „Dumbrava” din Buzău.
Post - mortem, în 1991, au apărut cărţile „Mihaela Runceanu - Un cântec ucis” (reeditată în 1993), şi „Pagini din procesul asasinului Mihaelei Runceanu”, autorul acestora fiind Nicolae Peneş, iar în luna mai, la Buzău a avut loc prima ediţie a Festivalului de Muzică Uşoară ce poartă numele artistei.
Tot post - mortem, în 2004, Mihaela Runceanu a fost declarată „Cetăţean de Onoare al Municipiului Buzău”.
Autor: Pe o aripă de cânt
Poate multora dintre dumneavoastră, numele Roxana Popescu nu vă spune mare lucru.
Dar, dacă vă amintim titlurile unor şlagăre - „De-ar fi să vii”, „Iartă-mă”, „E-adevărat, iubirea mea”, „Eu nu te-am uitat” (Mihaela Runceanu), „Şi vei pleca”, „Aş da orice”, „Suflet gol”, „Un om sentimental” (Mădălina Manole), „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (Gheorghe Gheorghiu), „De ce nu-mi spui că mă iubeşti?” (Mirabela Dauer), „Să-mi vorbeşti de primăvară” (Corina Chiriac), „Dacă n-ai fi existat”, „Vis de iarnă” (Angela Similea), „Îngerii nu plâng” (Laura Stoica), „Şi dacă viaţa mea” (Nico), „Clopote albe, clopote negre” (Paula Seling), „Mi-e dor de soare” (Ovidiu Komornyik), cu siguranţă acestea vă sună cunoscute.
Ei bine, cea care a scris versurile pentru aceste melodii şi pentru multe altele, a fost Roxana Popescu.
Şi, suntem convinşi că melodia „Vreau să fii lângă mine”, interpretată chiar de Roxana, a fost fredonată, de-a lungul timpului, de mulţi dintre voi.
Roxana Popescu s-a născut la 14 februarie 1957 şi s-a stins la 1 iunie 2018.
A urmat cursurile Şcolii de Muzică din Râmnicu Vâlcea şi ale Liceului de Muzică „George Enescu” din Bucureşti. În paralel a luat lecţii de pian.
A absolvit Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” - Facultatea de Pedagogie Muzicală şi Facultatea de Muzicologie, Master la Facultatea de Compoziţie Muzicală.
Pe lângă activitatea în calitate de textier, Roxana Popescu a realizat emisiuni la postul TV Vâlcea 1, a colaborat cu Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti, cu Prima TV, a fost director casting & tranning la Realitatea TV, asistent universitar la Secţia de Canto şi Actorie.
A colaborat cu numeroşi compozitori şi artişti, a fost bună prietenă cu Mihaela Runceanu şi a scris zeci de texte pentru şlagărele Mădălinei Manole.
Despre Roxana Popescu, compozitorul Cristian Faur spunea că este „... un om care ne-a răscolit din umbră sufletele prin textele cântecelor scrise. A scris peste o mie de texte şi nu s-a inspirat niciodată din viaţa ei personală sau a artistului, iar versurile cântecelor scrise de ea cucereau întotdeauna publicul de la prima audiţie...”.
Autor: Pe o aripă de cânt
