In Memoriam: Luminiţa Gheorghiu

Luminiţa Gheorghiu, apreciată actriţă din România, s-a născut în Bucureşti, la 1 septembrie 1949, şi s-a stins la 4 iulie 2021, în urma unei grele suferinţe.

În copilărie a studiat acasă pianul timp de doi ani, cu o profesoară, apoi a urmat cursuri de pian la Şcoala de Muzică, timp de patru ani.

Pe când era în clasa a V-a, a început să viseze că într-o bună zi va ajunge actriţă.

A fost respinsă prima oară la examenul de admitere, dar în 1972, a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesorului Ion Cojar.

În teatru a debutat într-o piesă montată de Alexandru Tocilescu, pe scena Teatrului „Cassandra”.

După absolvire a fost repartizată la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani, unde a jucat alături de Marietta Sadova, în „Profesiunea doamnei Warren”.

În 1975 s-a transferat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ.

Între 1976 - 2003, a jucat pe scena Teatrului „Bulandra” din Bucureşti („Trei surori”).

În 2013, singura piesă de teatru în care mai juca era „Baba care ascultă Abba”, la „Metropolis”.

A jucat în filmele: „Moartea domnului Lăzărescu”, „Poziţia copilului”, „Deschide ochii”, „Aferim!”, „Sunt o babă comunistă”, „Cuscrii”, „După dealuri”, „Aurora”, „Despărţire”, „Fotografia”, „Francesca”, „Nunta mută”, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, „Moromeţii”, „Interior scară de bloc”, „A fost sau n-a fost?”, „Le temps de loup”, „Conserve de familie”, „Detectiv fără voie”, „Marfa şi banii”, „Train de vie”, „Prea târziu”, „Stare de fapt”, „Priveşte înainte cu mânie”, „Trahir”, „Rămânerea”, „Drumul câinilor”, „Campioana”, „Marea sfidare”, „Clipa de răgaz”, „Mitică Popescu”, „Fapt divers”, „Secvenţe”, „Semnul şarpelui”, „Labirintul”, „Înainte de tăcere”, „Stejar, extremă urgenţă” etc.

Dintre premiile primite de-a lungul timpului, amintim:

- 1998 - Premiul Publicului - Sundance Film Festival (pentru „Train de vie”);

- 2005 - Premiul pentru cea mai bună actriţă - TIFF;

- 2005 - Premiul de interpretare - Festival International du Film Francophone de Namur;

- 2005 - Premiul UCIN pentru interpretare;

- 2006 - Premiul „Cea mai bună actriţă într-un rol secundar” - Asociaţia Criticilor de Film de la Los Angeles;

- 2006 - Prix de la Meilleure Actrice - Festival du Film Francophone - Lumiers de SAFI;

- 2009 - Premiul Municipiului Bucureşti - Cea mai bună actriţă în stagiunea teatrală 2008 - 2009;

- 2010 - Premiul „Cel mai bun rol secundar feminin” - Gala Premiilor Gopo;

- 2013 - Trofeul „Ursul de Aur” - Festivalul Internaţional de Film de la Berlin, pentru rolul din „Poziţia copilului”;

- 2013 - nominalizată ca „European Actress” - „European Film Awards”;

- 2013 - Premiul UCIN pentru cea mai bună actriţă;

- 2013 - Premiul Academiei pentru rolurile din „Poziţia copilului” şi „Sunt o babă comunistă”;

- 2013 - Premiul de Excelenţă - TIFF;

- 2013 - Premiul de Onoare pentru merite extraordinare aduse cinematografiei româneşti;

- 2014 - Premiul pentru „Cea mai bună interpretare feminină în rol principal” - Gala Premiilor Gopo;

- 2014 - Premiul pentru interpretare - Central European Film Festival;

- 2016 - Premiul pentru întreaga activitate - UNITER.

 A avut trei fiice, dar una dintre ele a murit la vârsta de 6 ani.

Autor: Pe o aripă de cânt

„Această artă - o interminabilă călătorie...”

„Mi-e foarte greu să vorbesc despre mine...

Mi se pare că este o lipsă de eleganţă.

Pot spune că am ştiut de când eram un copil că destinul meu înseamnă scena.

Această artă este ca o interminabilă şi fascinantă călătorie cu trenul, ce este de dorit să se oprească în momentul în care tu, actorul, încetezi din viaţă.

Sunt foarte mulţi artişti care au o viaţă lungă pe scenă, şi de-abia în momentul în care nu mai sunt sănătoşi nu mai urcă pe ea.

De altfel, întotdeauna este nevoie de oameni mai în vârstă şi întotdeauna aceşti actori, mai bătrâni, au fost şi vor rămâne pentru noi nişte criterii şi nişte exemple.

Iar noi... ar trebui să învăţăm să-i ocrotim.

Îi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a ajutat să fac ceea ce-mi place.

Nu există o emoţie mai mare decât cea pe care o simţi pe scenă, în momentul în care asculţi sunetul aplauzelor.”

Dana Dogaru

La mulţi ani, Dana Dogaru!

Îndrăgita actriţă Dana Dogaru s-a născut în Bucureşti, la 1 august 1953.

Din copilărie a fascinat-o scena şi a dorit să ajungă actriţă.

În 1976 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”.

În 1977 a debutat în teatru, în piesa „Ulciorul sfărâmat”, la Teatrul Nottara, şi în film - „Eu, tu, şi... Ovidiu”.

Au urmat alte roluri în piese cum ar fi: „Răceala”, „Jocul”, „Fecioara şi moartea”, „Cafeneaua”, „Meşteşugul vieţii”, „Lear”, „Orfeu şi Euridice”, „Moartea unui comis voiajor”, „Şase personaje în căutarea unui autor”, „Căsătoria”, „Colonelul Pasăre”, „1794”, „Trei surori”, „Răceala”, „Nebuna din Chaillot”, „În rolul victimei”, „Hora iubirilor”, „Viforul”, „Două femei celebre: Eva şi Clara”, „Sfârşitul Troiei”, „Prinţul negru”, „Puricele”, „Prima soţie a regelui Berenger”, „Păguboşii”, „Taifun”, „Floare de cactus”, „Cum vă place”, „Fire de poet”, „Aceşti îngeri trişti”, „Idioata”, „Casa Bernardei Alba”, „Mâţa în sac”, „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă”, „Fără lege şi judecată – Ţăranii”, „Barbarii” etc.

Principalele filme în care a jucat: „Frozen Ignat”, „Moromeţii 2”, „SieraNevada”, „Maica Domnului de la parter”, „Cealaltă Irina”, „Francesca”, „Nunta mută”, „Hârtia va fi albastră”, „Moartea domnului Lăzărescu”, „Adio, Europa!”, „Conferinţă la nivel înalt”, „Puricele”, „Vinovatul”, „Expediţia”, „Hanul dintre dealuri”, „Înnebunesc şi-mi pare rău”,  „Prinţul negru”, „Vulcanul stins”, „Acasă”, „Eroii nu au vârstă”, „Încrederea”, „Hangiţa”, „Calculatorul mărturiseşte”, „Rămân cu tine”, „Întoarce-te şi mai priveşte o dată”, „E atât de aproape fericirea”, „Înghiţitorul de săbii”, „Urgia”, „Iarba verde de acasă” etc.

Roluri în producţii TV: „Puricele”, „Las Fierbinţi”, „Cafeneaua”, „Adio Europa!”, „Conferinţă la nivel înalt”, „Regele moare”, „Pasul cerbului”, „Drum împreună”, „Tudor din Vladimiri”, „Reconstituirea”, „La început de drum”, „Hangiţa”, „Trei generaţii”, „Florile amintirilor noastre”, „Prima zi a ultimei luni”, „Întâmplări dintr-o vară frumoasă”, „Marele pasaj”, „Lumini şi umbre”, „Jocul”, „Sufletul fiecărui loc”, „Oamenii sunt lângă oameni”, „Pe firul apei”, „Lacrimi”, „Un tânăr mult prea furios”, „Costadina”, „1907”, „Procesul Horia”, „A doua linie”, „Vlaicu Vodă”, „Ochiul albastru” etc.

A făcut parte din juriul Festivalului Naţional de Comedie de la Galaţi.

În 2008 a primit Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă în rol secundar.

În 2017 a câştigat Premiul Gopo pentru cea mai bună actriţă în rol principal.

În 2019 a fost nominalizată la Premiile Gopo pentru cea mai bună actriţă în rol secundar.

A fost căsătorită cu actorul Mihai Dogaru (decedat), împreună având un copil. În prezent este căsătorită cu un medic.

Autor: Pe o aripă de cânt