In Memoriam: Sebastian Papaiani

Sebastian Papaiani (nume real: Sevastian Papaiane), unul dintre cei mai cunoscuţi actori români, s-a născut în Piteşti, la 25 august 1936, şi s-a stins în Bucureşti, la 27 septembrie 2016, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu.

La 17 ani s-a angajat contabil la un oficiu farmaceutic şi a jucat teatru de amatori.

În 1960 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.

A jucat pe scena Teatrului din Sibiu, apoi, vreme de peste trei decenii, la Teatrul Giuleşti din Capitală, dar a colaborat şi cu alte teatre de-a lungul timpului.

Principalele filme în care a fost distribuit: „Un surâs în plină vară” (debut - 1963), „Partea ta de vină”, „Dragoste la zero grade”, „La porţile pământului”, „Fantomele se grăbesc”, „Balul de sâmbătă seară”, „Dimineţile unui băiat cuminte”, „Căldura”, „Asediul”, „Brigada Diverse intră în acţiune”, „Brigada Diverse în alertă”, „B.D. la munte şi la mare”, „Astă-seară dansăm în familie”, „Cu mâinile curate”, „Ciprian Porumbescu”, „Ultimul cartuş”, „Păcală”, „Fraţii Jderi”, „Ştefan cel Mare - Vaslui 1475”, „Toamna bobocilor”, „Zile fierbinţi”, „Roşcovanul”, „Curcanii”, „Toate pânzele sus”, „Iarna bobocilor”, „Eu, tu, şi... Ovidiu”, „Totul pentru fotbal”, „Nea Mărin miliardar”, „Expresul de Buftea”, „Am fost şaisprezece”, „Ultima noapte de dragoste”, „Bună seara, Irina!”, „Alo, aterizează străbunica!”, „O lume fără cer”, „Grăbeşte-te încet”, „Rămân cu tine”, „Pădurea nebună”, „Fram”, „Ringul”, „Secretul lui Bachus”, „Sosesc păsările călătoare”, „Zbor periculos”, „Secretul lui Nemesis”, „Liceenii”, „Neînvinsă-i dragostea”, „Numai iubirea”, „Lacrimi de iubire”, „Bani de dus, bani de-ntors”, „Păcală se întoarce”, „Daria, iubirea mea”, „Nimeni nu-i perfect” etc.

În teatru, au rămas de referinţă rolurile pe care le-a jucat în piesele „Alchimistul” şi „Bătrânul actor comic”.

În 2002 i s-a conferit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler - „pentru devotamentul şi harul artistic puse în slujba teatrului românesc, cu prilejul împlinirii unui veac şi jumătate de existenţă a Teatrului Naţional din Bucureşti”.

În 2010 a primit Premiul de Excelenţă la Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj”.

În 2011 a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor - Walk of Fame din Piaţa Timpului (Bucureşti).

În 2013, cinematograful „Modern” din Piteşti a primit numele său.

În 2019, a apărut cartea biografică: „Sebastian Papaiani. De la început până la sfârşit”, scrisă de Annie Muscă.

La 25 de ani s-a căsătorit (pentru scurt timp) cu actriţa Eugenia Giurgiu, împreună având un băiat.

Ulterior s-a recăsătorit cu Marcela Papaiani şi au avut un copil.

Autor: Pe o aripă de cânt

La mulţi ani, Rodica Popescu - Bitănescu!

Rodica Popescu - Bitănescu, una dintre cele mai cunoscute actriţe, s-a născut la 5 august 1938, în satul Răsuceni din judeţul Vlaşca - pe atunci (Giurgiu - în prezent), într-o familie înstărită.

La naţionalizare, familia a cunoscut sărăcia după ce i-a fost confiscată toată averea, a început să locuiască în subsoluri insalubre, iar tatăl a făcut închisoare politică la Piteşti.

Rodica a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti - promoţia 1960, la clasa profesor A. Pop Marţian, iar după absolvire a fost repartizată la Teatrul Naţional din Iaşi.

Aici a jucat în: „Siciliana”, „Dacă vei fi întrebat” şi „Prietena mea, Pix”.

Pe scena Naţionalului din Bucureşti a debutat în 1966, în piesa „Castiliana”.

Mai apoi a fost distribuită în zeci de piese, cele mai importante fiind: „Micul infern”, „Încă-i bine”, „Aşteptând la Arlechin”, „Cinci femei de tranziţie” (textul şi regia îi aparţin), „Rendez-vous” (one woman show), „Legenda ultimului împărat”, „Tărâmul celălalt”, „O batistă în Dunăre”, „Rivalii”, „Cine are nevoie de teatru”, „Faleza”, „Inocentul”, „Hagi Tudose”, „Îmblânzirea Scorpiei”, „Trei fraţi gemeni veneţieni”, „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară”, „Moartea ultimului golan”, „Travesti”, „Coana Chiriţa”, „Bădăranii”.

La Teatrul „Barbu Delavrancea” din Bucureşti a jucat în: „Războiul”, „Poveste de iarnă”, „Grădina cu trandafiri”.

La Teatrul Metropolis a jucat în „Gaiţele”.

Să nu uităm nici de „Viaţă de cimitir”, piesă scrisă de Rodica Popescu Bitănescu.

A colaborat şi cu Teatrul Naţional Radiofonic, fiind prezentă în piesele: „O nuntă de pomină”, „Profesorul de franceză”, „Să ucizi o pasăre cântătoare”, „33.333 de icosari şi 33 de firfirici”, „O soacră”, „Candidat fără noroc”, „Moş Teacă”, „Suferinţă absurdă”, „Lăsaţi-l pe clovn în casă!”, „Capriciile Fenisei”, „Puricele în ureche”, „Vorbe de clacă”, „Deşteapta pământului”.

A jucat în filmele: „Atac în bibliotecă”, „Harababura”, „Miss Litoral”, „Lacrima cerului”, „Secretul lui Nemesis”, „Cucoana Chiriţa”, „Colierul de turcoaze”, „Aripi pe zăpadă”, „Zbor periculos”, „Sosesc păsările călătoare”, „Miezul fierbinte al pâinii”, „Rămân cu tine”, „Femeia din Ursa Mare”, „Am o idee”, „Ciocolată cu alune”, „Eu, tu şi Ovidiu”, „Premiera”, „Comedia fantastică”.

La televiziune a jucat în: „Escu”, „Ştafeta nevăzută”, „Fata şi caruselul”, „Bolnavul închipuit”, „Noaptea marilor speranţe”, „Commedia dell’Arte”, precum şi în serialele: „Ministerul comediei”, „Cuscrele” şi „Îngeraşii”.

A fost premiată pentru rolurile din: „Rendez-vous” - 1995 (la Buzău, Vaslui şi Bucureşti) şi „Aventură în banal” - 1985, iar în 2002 - a primit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, „pentru crearea şi transmiterea cu talent şi dăruire a unor opere semnificative pentru civilizaţia românească şi universală”.

În 2009, în cadrul manifestării „Zilele Bucureştiului” - 550 de ani de atestare documentară a oraşului, s-a numărat printre cele 55 de personalităţi care au primit diplome „In Honoris”.

În 2016 a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului - Bucureşti.

În 2010 şi-a lansat volumul „Teatru”, care cuprinde piese de comedie.

Autor: Pe o aripă de cânt