„Să nu mai lăsăm să treacă timpul pe lângă noi...”

„E important să nu mai lăsăm să treacă timpul pe lângă noi.

Ideal ar fi să ne facem urgent rost de teme ale existenţei, în care să credem cu adevărat.

Din păcate, trăim într-o lume cu care nu ne putem identifica şi vizavi de care nu poţi să reacţionezi decât afişând o detaşare ironică.” 

Adrian Pintea

In Memoriam: Adrian Pintea

Adrian Virgil Pintea, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români, s-a născut la 9 octombrie 1954, în localitatea Beiuş, şi s-a stins la 8 iunie 2007, în Bucureşti, în urma unei grele suferinţe.

Şi-a pierdut tatăl (ofiţer în armată) pe când abia împlinise 3 luni, iar copilăria şi-a petrecut-o la Beiuş şi Oradea, alături de sora sa, mama şi noul soţ al acesteia.

A început să scrie versuri, proză şi să deseneze de la o vârstă fragedă, iubea animalele (cu precădere caii), în adolescenţă cânta la chitară şi îi plăcea rock-ul.

Când era elev în clasa a VII-a, a primit un premiu pentru poezie din partea unei reviste pentru liceeni şi atunci a recitat pentru prima dată în public (poezia „Invitaţie la vals”), impresionând cu talentul său.

În 1973 a terminat Liceul nr. 2 din Oradea, iar în 1979 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Capitală (clasa prof. Petre Vasilescu).

Debutul în teatru s-a produs în 1977, când a jucat în „Oedip salvat” (la Studioul Cassandra) şi în „Pescăruşul” (la „Bulandra”).

În film a debutul în 1978, în pelicula „Între oglinzi paralele”.

Spre sfârşitul anilor ’80 a început să predea ca asistent universitar la I.A.T.C. (ulterior Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică), la clasa Olgăi Tudorache, iar după pensionarea acesteia - în 1990, a devenit profesor universitar titular.

În 2002 a obţinut titlul de doctor în domeniul teatru, cu lucrarea „Hamlet sau actorul lucid”.

În 2004 a absolvit U.N.A.T.C. - Secţia Regie film (clasa Elisabeta Bostan).

A jucat în zeci de roluri, în teatru sau film.

A fost prezent pe scenele de la: Studioul Cassandra, Teatrul „Bulandra”, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale”, Teatrul Româno - American, Teatrul „Nottara”, Teatrul Naţional Craiova, Compania Teatrală 777, în piese precum: „Oedip salvat”, „Romeo şi Julieta”, „Pescăruşul”, „Memoriile unui necunoscut”, „Ifigenia”, „Domnişoara Iulia”, „Henric al IV-lea”, „Livada de vişini”, „Orfeu în Infern”, „Nebun din dragoste”, „Hamlet”, „Copiii unui Dumnezeu mai mic”, „Repetiţie cu Barrymore” etc.

A fost distribuit în numeroase filme (producţii româneşti sau străine), cum ar fi: „Aurel Vlaicu”, „Lumini şi umbre” (serial tv), „Adela”, „Cei care plătesc cu viaţa”, „Mircea”, „Domnişoara Christina”, „Duşmanul duşmanului meu”, „Pădureanca”, seria „Iancu Jianu” („Iancu Jianu, zapciul”, „Iancu Jianu, haiducul”), „Oglinzi paralele”, „Băiatul cu pasărea”, „Vulcanul stins”, „Corida”, „Nostradamus”, „Căpitanul Connan”, „Das Alibi”, „Un bulgăre de humă”.

Dintre rolurile în televiziune, amintim: „Lumini şi umbre”, „Romeo şi Julieta”, „Henric al IV-lea”, Trandafirul şi coroana”, „Don Carlos”, „Don Juan”, „Curcanii”.

În piesele de teatru radiofonic, a jucat în: „Idiotul”, „Muntele vrăjit”, „A 12-a noapte”, „Nerantula”, „Geniu pustiu”, „Gaiţele”, „Fraţii Jderi”, „Departe de lumea dezlănţuită”, „Fântâna Blanduziei” şi multe altele.

În calitate de regizor a lucrat la piese precum: „Cei drepţi”, „Demonii”, „Romeo şi Julieta”, „Comedia erorilor”, „Orfeu în Infern”, „Nebun din dragoste”, „Bădăranii”, „Repetiţie cu Barrymore”, „Jesus Christ Superstar”, „Thomas a Becket”.

Cu un an înainte de a muri, a jucat în telenovela românească „Daria, iubirea mea” şi în „Youth Without Youth” (regia Coppola).

A publicat cărţile: „Pământul americanului”, „Umbrit” (poezie) şi „Hamlet sau actorul lucid” (eseul de doctorat).

Dintre premiile şi distincţiile primite, amintim:

- 2004 - Ordinul „Meritul Cultural” în Grad de Comandor;

- Premiul Criticii - „Cel mai bun actor” - pentru „Hamlet”;

- 2005 - Premiul de Excelenţă - „VIP”;

- 2006 - Premiul „Arte” - „VIP” - pentru regia la „Jesus Christ Superstar”;

- Premiul „Luceafărul” - pentru „Pământul americanului”.

La începutul anilor ’80 a format un cuplu cu actriţa Irina Petrescu, în 1984 s-a căsătorit cu arhitecta Silvia Mihaela Oosten, apoi a avut o relaţie cu una dintre studentele sale, iar în 2000 s-a recăsătorit cu Lavinia Tatomir (pe atunci studentă la Medicină, ulterior devenită medic şi bioenergoterapeut).

Autor: Pe o aripă de cânt

„Sănătoşi să fim şi cu sufletul curat...”

 

„Pădureanca mi-a marcat cariera, un rol ce face parte dintr-o categorie cu care nu te întâlnești prea des. Puțini sunt actorii români care au avut șansa să își intersecteze destinul artistic cu un rol care să le devină un al treilea nume. (...)Eu am avut șansa să devin Pădureanca și sunt fericită că după atâta timp lumea se uită în continuare cu plăcere la acest film.”

„Am învăţat să iau fiecare zi de la Dumnezeu ca pe un dar, indiferent de ce se întâmplă în jurul meu.”

„Încerc să îmi îngrijesc sufletul și trupul, pentru a fi pregătită în orice clipă să primesc ceea ce mi se așterne. Sănătoși să fim și cu sufletul curat.”

„Pentru mine, ţara sunt oamenii, mai ales cei dragi mie, familia, prietenii.”

Manuela Hărăbor

Foto: Viva 

La mulţi ani, Manuela Hărăbor!

Actriţa Manuela Hărăbor s-a născut la Bucureşti, la 2 aprilie 1968.

Tatăl său era sculptor – machetist în Departamentul de Filmări Combinate al Studioului Cinematografic de la Buftea, astfel încât, Manuela şi-a petrecut copilăria în apropierea platourilor.

A debutat în filmul „Veronica”, pe când avea doar 4 ani, şi a cunoscut cu adevărat succesul după ce a fost distribuită în filmul „Pădureanca” (1987).

În 1991 a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Capitală, la clasa profesorilor Mircea Albulescu şi Adrian Pintea.

După absolvire a jucat la Teatrul Naţional din Timişoara („D’ale carnavalului”, „... Escu”) şi la Teatrul de Comedie din Bucureşti („Scandal în culise”, „Troilius şi Cresida”, „Fuga”, „Transport de femei”).

În perioada 1995 - 2000, a locuit în SUA.

În 2005 a început colaborarea cu Circul Globus din Bucureşti.

A mai jucat la: Teatrul Mic („Familia Jeleznov”, „Vinovat. Nevinovat”), Compania „D’Aya” („Prestăm servicii artistice”, „Aproape totul din viaţa mea”, „Te iubesc! Te iubesc?”) şi Teatrul „Stela Popescu” („Revolta poveştilor” etc).

Alte filme în care a apărut: „Veronica se întoarce”, „Mama”, „Gustul şi culoarea fericirii”, „Trenul de aur”, „Secretul lui Nemesis”, „Martori dispăruţi”, „Secretul armei secrete”, „Lacrima cerului”, „Mircea”, „Rochia albă de dantelă”, „Coroana de foc”, „Crucea de piatră”, „Doi haiduci şi o crâşmăriţă”, „Ochii care nu se văd”, „Proxy Murders”, „Camera ascunsă”, „Magnatul”, „Doctori de mame”, „Cu un pas înainte”, „Fetele marinarului”, „Vlad” etc.

În urma unei relaţii cu cineastul Dan Chişu, Manuela are un băiat, Andrei. Boala cu care acesta luptă de la 5 ani (autism), a determinat-o pe actriţă să se implice, la rândul ei, în numeroase campanii de ajutorare a copiilor autişti şi a familiilor acestora.

Autor: Pe o aripă de cânt

Foto: AM Press