Nicolae Dabija a fost scriitor, publicist, istoric literar,
om politic, semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova,
membru al Academiei Române și membru corespondent al Academiei de Științe a
Moldovei, deputat în Sovietul Suprem al URSS (1989 - 1991) şi deputat în
Parlamentul Republicii Moldova (1990 - 1994 și 1998 - 2001).
Nicolae Dabija s-a născut la 15 iulie 1948, în satul Codreni
(raionul Cimişlia), şi s-a stins la 12 martie 2021, în urma complicaţiilor
determinate de virusul Covid.
A urmat cursuri la Facultatea de Ziaristică şi la cea de
Filologie, iar în 1972 a absolvit Universitatea de Stat din Chişinău.
A fost redactor - şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”
(editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova), calitate în care a
jucat un rol important în lupta de renaştere naţională, publicaţia fiind cea
mai importantă dintre cele care susţineau, în perioada 1988 - 1989, revenirea
la grafia latină şi decretarea limbii române ca limbă oficială a ţării.
Nicolae Dabija a fost lector la Catedra de Literatură Română
a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, lector superior la Catedra
Ştiinţele Comunicării a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.
A ocupat funcţiile de preşedinte al Societăţii „Limba
noastră cea română”, preşedinte al „Asociaţiei Oamenilor de ştiinţă,
cultură şi artă din Republica Moldova”, vicepreşedinte al „Ligii culturale
a românilor de pretutindeni”, preşedinte al „Forului Democrat al Românilor
din Republica Moldova”.
Din anul 2016, a fost preşedinte al Mişcării „Sfatul Ţării -
2”, asociaţie non-guvernamentală care şi-a propus întregirea naţiunii române.
Premii şi distincţii:
- 1977 - Premiul Tineretului din Moldova;
- 1977 - Premiul pentru Poezie al Conferinței tinerilor
scriitori din URSS - Moscova;
- 1982 - Premiul Festivalului Internațional de Poezie Tânără
- Schwerin (RDG);
- 1988 - Premiul Naţional al Republicii Moldova;
- 1989 - Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova;
- 1992 - Marele Premiu „Nichita Stănescu”;
- 1993 - Marele Premiu „Lucian Blaga”;
- 1993 - Marele Premiu „George Bacovia”;
- 1993 - Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova;
- 1995 - Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei
Române;
- 1995, 1996, 1997 - Câştigător al Topului „Cei mai buni 10
jurnalişti ai anului”;
- 1996 - Cavaler al „Ordinului Republicii” (cea mai înaltă
distincţie);
- 2000 - Comandor al Ordinului Naţional „Steaua României”;
- 2000 - Premiul „Titu Maiorescu” - Asociaţia Juriştilor din
România;
- 2000 - Medalia guvernamentală a României „Eminescu - 150
de ani de la naştere”;
- 2002 - Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova;
- 2005 - Marele Premiu pentru Poezie „Sfântul Gheorghe” - Festivalul
Internațional de Poezie de la Uzdin (Serbia);
- 2008 - Premiul „Opera Omnia” - Uniunea Scriitorilor din
Moldova;
- 2009 - Marele Premiu „Nichita Stănescu” - Festivalul
Internațional de Poezie de la Sighetul Marmației;
- 2009 - „Ordinul de Onoare” - „în semn de prețuire pentru
contribuția adusă la procesul de renaștere națională”;
- 2009, 2010, 2011 - Premiul „Pârghia lui Arhimede” -
„pentru promovarea ştiinţei şi inovării în mass-media” - Academia de Ştiinţe a
Moldovei;
- 2010 - „Doctor Honoris Causa” - Academia de Studii Înalte
din România;
- 2010 - Premiul pentru cea mai bună carte de proză a
anului - Academia Internațională „Mihai Eminescu”;
- 2010 - Premiul de Excelență „Sărbătoarea Poeziei” - Iaşi;
- 2011 - Membru de Onoare al Comunității Academice -
Universitatea „George Bacovia” Bacău - „ca o recunoaștere a deosebitei sale
contribuții la promovarea românismului în lume”;
- 2011 - Premiul „Constantin Stere” - Ministerul Culturii
din Republica Moldova;
- 2011 - Premiul Național „pentru întreaga activitate
literară”;
- 2011 – „Doctor Honoris Causa” – Universitatea Tehnică din
Moldova;
- 2012 - Profesor de Onoare al Liceului Teoretic „Petru
Rareș” din orașul Soroca;
- 2012 - Premiul pentru promovarea valorilor culturale
românești - Festivalul Internațional „Lucian Blaga”;
- 2013 - Premiul „Cartea Anului” - Salonul Internațional de
Carte pentru Copii și Tineret;
- 2013 - Titlul Onorific „Om Emerit”;
- 2013 - Premiul „Italia - 2013” (pentru Cultură);
- 2014 - Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer -
„în semn de înaltă preţuire pentru promovarea culturii, limbii şi
spiritualităţii româneşti” - Preşedinţia României;
- 2014 - Marele Premiu - Festivalul Internațional de Poezie
- Trieste (Italia);
- 2015 - Premiul „Giacomo Leopardi” - Centrul
Mondial al Poeziei;
- 2015 - Premiul Internațional de Poezie „Umberto
Mastroiani” (Italia);
- 2015 - Premiul „Sceptrul Poeziei” - Uniunea Scriitorilor
din Macedonia - „pentru cel mai important scriitor din străinătate”;
- 2016 - Prix de l'Autre Edition;
- 2016 - „Doctor Honoris Causa” - Universitatea din Oradea;
- 2016 - „Doctor Honoris Causa” - Universitatea de Studii
Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”;
- 2016 - „Doctor Honoris Causa” - Universitatea din Târgu
Jiu.
- 2017 - Marele Premiu - Festivalul Internaţional de Poezie
„Mihai Eminescu” - Craiova;
- 2018 - Marele Premiu „Dulce Maria Loynaz” -
Festivalul Internaţional de Poezie – Havana.
Nicolae Dabija a scris peste 80 de volume de poezie, proză,
eseuri, manuale.
A debutat în 1975, cu volumul de versuri „Ochiul al
treilea”, după care au urmat culegerile de proză: „Apă
neîncepută” (1980), „Zugravul anonim”(1985), „Aripă sub
cămaşă” (1989), „Dreptul la eroare” (1993), „Lacrima care
vede” (1994), „Oul de piatră” (1995), „Fotograful de
fulgere”(1998), „Tăceri asurzitoare”(2000), „Nu vă îndrăgostiţi
primăvara!”(2013) şi altele.
Dintre volumele de eseuri pe care le-a publicat, amintim: „Pe
urmele lui Orfeu” (1983), „Moldova de peste Nistru - vechi pământ
strămoşesc” (1991), „Libertatea are chipul lui Dumnezeu” (1997), „Icoană
spartă, Basarabia” (1998); „Harta noastră care sângeră” (1999), „La
est de vest” (2001), „Vai de capul nostru!” (2001), „În căutarea identităţii”
(2002), „Drumul spre biserică” (2013), „Urma sârmei ghimpate” (2013), „Manifest
de Unire” (2013).
A scris şi literatură pentru copii: „Poveşti de când Păsărel
era mic” (1980), „Alte poveşti de când Păsărel era mic” (1984), „Domnia
lui Ştefan cel Mare” (1991), „Nasc şi la Moldova oameni”(1992).
A fost autorul manualelor şcolare „Daciada, ciclu de
manuale pentru clasele I-IV” (1991 - 1993) şi „Literatura română
pentru clasa a VI-a” (1998 - 2002).
A alcătuit o „Antologie a poeziei vechi moldoveneşti” (1988)
şi a tradus din Federico Garcia Lorca, Goethe, Jukovski.
