joi, 14 martie 2019

Aripi...

"Aripi! Voi sunteţi misterul ce mulţimea nu pricepe, Focul sacru ce sub tâmple lumile şi le concepe, Şoaptele ce se preschimbă într-un cântec nesfârşit, Dus de-a îngerilor voce pân' la cer nemărginit!"
Alexandru Macedonski

sâmbătă, 9 martie 2019

"Aşa suntem femei lângă femei..."

"Aşa e mama şi a fost bunica,
Aşa suntem femei lângă femei.
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica,
Doar nişte "ele" ce slujesc pe "ei".

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme,
Ei încurcând ce ele limpezesc,
Ei numai tălpi şi ele numai palme -
Acesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume,
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer,
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă,
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede,
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi, de aceea, nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica
Şi... ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile?
Nimica, decât curat şi, uneori, copii.

Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi.
Ce greu cu noi, femeile în viaţă,
Dar e şi imposibil fără noi..."
Adrian Păunescu - "Cântec femeiesc"

marți, 26 februarie 2019

Vă recomand: "Familie de-a gata"

"Familie de-a gata" (2018)
Titlul original: "Instant Family"



Pete şi Ellie decid că în viaţa lor a sosit momentul pentru a-şi mări familia şi, cumva din întâmplare, ajung să se gândească la o adopţie.
Numai că - ştiţi cum se spune: socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg - motiv pentru care cuplul este pus în situaţia de a deveni părinţi pentru trei fraţi.
Şi de aici, pare că situaţia scapă de sub control, întreaga lor existenţă transformându-se într-o succesiune de încercări hilare, prin care încearcă - disperaţi - să înveţe cât mai rapid ce înseamnă noţiunea de "părinte", sperând că vor deveni în scurt timp o familie.
Pelicula (inspirată dintr-o situaţie reală) îi are drept protagonişti pe Mark Wahlberg şi Rose Byrne şi se încadrează atât în categoria comediilor, cât şi în cea a filmelor de familie, numai bune de văzut, într-o seară de relaxare, alături de cei dragi.
Îmbină în mod fericit emoţiile autentice şi situaţiile hazlii şi cu siguranţă va fi pe placul tuturor.

Vizionare plăcută!

"Pantofi italieneşti"

"Pantofi italieneşti"
Autor: Henning Mankell
Editura RAO - 2010

"Pantofi italieneşti"
înseamnă povestea unui chirurg care, deşi în trecut a avut o carieră de succes, în urma unei erori medicale care l-a aruncat în dizgraţie, renunţă la meserie şi se autoexilează pe o insulă suedeză.
În viaţa lui apare, însă, fosta iubită din tinereţe şi, astfel, este pus în situaţia de a-şi reevalua câteva dintre greşelile regretabile pe care le-a făcut de-a lungul anilor.
"Pantofi italieneşti" aduce în prim-plan problema senectuţii şi a morţii.

"Cu toţii ajungem într-un punct în care nu mai avem puterea să negăm ceea ce urmează să se întâmple.
Moartea e singurul tovarăş de călătorie constant pe care-l poate avea cineva în viaţa asta."

luni, 18 februarie 2019

"Nume de femeie"

"Nume de femeie"
Titlu original: "Nome di Donna"
Producţie: Italia - 2018

Nina, o tânără femeie, se mută într-un sat din Lombardia, împreună cu fiica ei, elevă, şi reuşeşte să se angajeze la un spital - azil de lux, unde este obligată să facă faţă presiunilor şi hărţuirii sexuale la care este supusă în mod constant, de către directorul instituţiei.
Filmul, deşi nu se încadrează neapărat în categoria capodoperelor, este realizat foarte bine, tratând subiecte extrase din realitatea imediată, atât de dură uneori, cu care mulţi dintre noi poate se confruntă chiar în viaţa de zi cu zi, iar Cristiana Capotondi face un rol de zile mari, dovedindu-şi din plin calităţile actoriceşti.
Vă recomand să vizionaţi "Nome di Donna", o dramă plină de emoţie.

"La marginea livezii"

"La marginea livezii"
Autor: Tracy Chevalier
Editura Polirom - 2016

"Romanul
"La marginea livezii"
urmăreşte drumul pe care familia Goodenough şi-l croieşte în speranţa unei vieţi mai bune.
Pentru că în Connecticut, de unde e de fel James Goodenough, pământul familiei nu ajunge tuturor fraţilor, el hotărăşte să-şi caute propriul pământ al făgăduinţei.
Se stabileşte cu familia într-un ţinut deloc prietenos din Ohio, unde plantează o livadă: aceasta era semnul limpede al intenţiei colonistului de a rămâne.
Dar pământul ostil seamănă duşmănie între James şi soţia lui: el se încrâncenează în încercarea de a-l îmblânzi, iar Sadie alege să uite de lumea brutală care-o înconjoară cu ajutorul rachiului de cidru.
Cu anii, prăpastia dintre cei doi se adânceşte şi, într-o clipă necugetată, totul se năruie.
Încercând să se salveze, Robert, fiul mai mic, fuge de-acasă - va deveni miner căutător de aur, apoi, pe urmele tatălui său care iubea copacii, ajutor al unui colector de plante.
Trecutul îl ajunge însă din urmă..."

miercuri, 6 februarie 2019

Vă recomand: "Pescăruşul"

"Pescăruşul" (2018)
Titlu original: "The Seagull"

"Pescăruşul",
film apărut în 2018, în care joacă Elisabeth Moss, Saoirse Ronan, Annette Bening, Corey Stoll, în regia lui Michael Mayer, reprezintă o transpunere cinematografică destul de reuşită a celebrei piese de teatru cu acelaşi nume, scrisă de celebrul scriitor rus, Anton Pavlovici Cehov.
Înscrisă în categoria "Dramelor", pelicula se concentrează asupra conflictelor romantice dintre patru personaje principale: actriţa Irina Arkadina, tânăra Nina Zarechnaya, scriitorul Boris Trigorin (iubitul Irinei) şi Konstantin Treplyov, fiul Irinei, dramaturg în devenire, îndrăgostit de Nina.
Acţiunea se petrece la ţară, într-un sat rusesc, pe moşia situată în apropierea unui lac, acolo unde Irina şi Trigorin vin pentru a petrece vara alături de fratele şi fiul ei.
Întregul conflict se desfăşoară în jurul iubirii pătimaşe, în jocul căreia par a fi prinşi cu toţii, filmul explorând dragostea obsesivă şi veşnicele neînţelegeri dintre părinţi şi copii.
O poveste sfâşietoare despre viaţă, iubire, familie, suferinţă, pe care vă recomand să nu o rataţi.

De-ale mele...






marți, 5 februarie 2019

"Slam. Din dragoste pentru Layken"

"Slam. Din dragoste pentru Layken"
Autor: Colleen Hoover
Editura Epica - 2014

Romanul aduce în prim-plan tulburătoarea suferinţă a unei familii sfâşiate de tragedie şi legăturile foarte complicate pe care aceasta le naşte între doi îndrăgostiţi.
Tatăl lui Layken (18 ani) moare subit, ceea ce face ca tânăra să devină unicul punct de sprijin pentru fratele mai mic şi pentru mama lor. Împreună sunt nevoiţi să se mute în celălalt capăt al ţării
În aparenţă puternică, plină de viaţă, dar, în realitate, Layken simte cum îşi pierde speranţa de la o zi la alta.
În viaţa ei apare, însă, vecinul de peste drum, un tânăr de 21 de ani, care iubeşte poezia slam şi are grijă de fratele mai mic, în urma decesului părinţilor. În scurt timp, între cei doi se nasc sentimente din ce în ce mai puternice.
Numai că, după o primă întâlnire oficială, soarta îi loveşte din plin şi o dezvăluire total neaşteptată pune punct relaţiei lor.
Cum evoluează, până la final, povestea de iubire?
Ce se va întâmpla cu Layken şi familia ei?
Veţi afla citind emoţionanta carte scrisă de Colleen Hoover.

6 februarie - La mulţi ani, Cătălin Crişan!




 

miercuri, 30 ianuarie 2019

Martie 2019 - Turneu "Drag de România mea!"

Paul Surugiu - Fuego:
"Vă garantez clipe de neuitat..."


"Dragii mei, luna martie vine cu surprize şi cu un turneu cu totul special pentru mine.
Celebrez alături voi, într-o mare sărbătoare, 25 de ani de carieră
pe scena muzicală românească.
Pregătesc, alături de band-ul meu, două ore speciale, cu şlagăre, cu melodii noi şi vechi din repertoriul meu, cu emoţii
şi multă voie bună.
Întâmpinăm primăvara cum se cuvine şi vă arăt de ce mi-s dragi profesia aceasta, muzica, prietenii, ţara.
Spectacolul poartă un titlu sugestiv - 
"DRAG DE ROMÂNIA MEA!",
exact ca emisiunea mea săptămânală de pe TVR 2,
de duminica, la ora 15.00.
Va fi o adevărată feerie şi vă garantez clipe de neuitat, cu melodii de suflet şi mult romantism, aşa cum îmi stă mie bine.
Bilete găsiţi la casele de bilete ale sălilor de spectacol.
Informaţii obţineţi la telefonul 0746.774.204.
Iată mai jos, oraşele, datele şi locurile în care voi ajunge în luna martie:

- 13 martie, ora 19 - Iaşi,
Casa de Cultură a Studenţilor;

- 14 martie, ora 19 - Botoşani,
Casa de Cultură a Sindicatelor;

- 15 martie, ora 19.00 - Bacău,
Ateneu, Filarmonica "Mihail Jora";

- 16 martie, ora 18.00 - Adjud,
Casa de Cultură "Tudor Vornicu";

-  17 martie, ora 19 - Focşani,
Teatrul Municipal "Mr. Gh. Pastia";

- 18 martie, ora 19 - Galaţi,
Teatrul Muzical "Nae Leonard";

- 19 martie, ora 19 - Brăila,
Teatrul "Maria Filotti";

- 20 martie, ora 19 - Tulcea,
Casa de Cultură a Sindicatelor;

- 21 martie, ora 19 - Constanţa,
Casa de Cultură a Sindicatelor;

- 22 martie, ora 19 - Călăraşi,
Centrul Judeţean de Cultură şi Creaţie;

- 23 martie, ora 19 - Buzău,
Teatrul "George Ciprian";

- 24 martie, ora 19 - Ploieşti,
Casa de Cultură a Sindicatelor;

- 25 martie, ora 20 - Bucureşti,
Teatrul "Constantin Tănase";

- 26 martie, ora 19 - Braşov,
Centrul Cultural "Reduta"."
Paul Surugiu - Fuego
29 ianuarie 2019
Sursa: Fuego's Blog

marți, 29 ianuarie 2019

"Poftă bună de gânduri bune!"

"… dacă ai nevoie de gânduri bune, nu trebuie decât să ai o plasă de prins fluturi şi să stai cu ea ridicată spre cer. Trebuie să închizi ochii şi să-l rogi pe îngerul tău păzitor să-şi cheme prietenii. Ai să simţi plasa plină de gânduri bune. Nu căuta să le vezi. Nu poţi, întâi trebuie iubite şi hrănite.
Iar înainte de a le vedea, trebuie neapărat să mulţumeşti frumos că au venit în plasa ta. Nu le păstra doar pentru tine. Bucură-te de ele şi dă-le drumul imediat să se ducă şi la alţii. Şi mai ales… trebuie să adaugi şi tu vreo două-trei gânduri bune de la tine.
Trebuie să le dai drumul dimineaţa, la răsărit de soare, după ce te-ai spălat pe faţă şi pe suflet cu rouă. Scoţi încetişor plasa de fluturi afară şi o laşi acolo. Vor pleca încet şi uşor. Nu trebuie să te uiţi. Nu le plac despărţirile. Şi, în orice caz, data viitoare, când vei ridica plasa de fluturi, vor reveni.
Poftă bună de gânduri bune!"
Oana Pellea - "Jurnal 2003 - 2009"

Doina Spătaru: "Pe scenă uit de mine..."


"Consider că talentul este şi o formă de responsabilitate, de răspundere faţă de cei în faţa cărora te înfăţişezi.
Sunt datoare să împărtăşesc ceea ce mi-a dat Dumnezeu cu cei din jur, dar numai într-un mod onorabil, epurat de compromisuri înjositoare."
Doina Spataru

"Atunci când apar pe scenă, trăiesc actul muzical cu emoţie şi cu dăruire totală.
Scena este singurul loc unde uit de mine şi de tot ce e rău
pe pământul ăsta şi-n viaţa mea."
Doina Spataru

"Omul e ajutat de divinitate atunci când dăruieşte. Când pune suflet, când munceşte cu toată forţa, când găseşte puterea să fie tolerant şi iertător şi, mai presus de orice, atunci când iubeşte - semenii şi firea, în general -
fără să aştepte răsplată.
Să iubeşti fără să ceri nimic în schimb, iată marea taină a vieţii!"
Doina Spataru

"Pe scenă mă simt liber..."



"Îmi doresc să trăiesc frumos..."




duminică, 27 ianuarie 2019

Mi-e dor de-o altfel de... lume!

"Mi-e foarte dor, foarte dor de frumos şi de bun. E un dor care doare, doare chiar fizic. Doare până la lacrimi. Am melancolia unor locuri pe care le-am văzut şi care nu sunt de pe lumea asta. Poate de aceea, din când în când, deschid geamul şi, uitându-mă la cer... ZBOR.

 De sus, oraşul pare mai frumos şi mai curat. Oamenii chiar sunt frumoşi. Luminile oraşului sunt calde şi bune. De sus, o casă luminată e ca un cuib de PĂSĂRI, îi simţi căldura şi îţi dă un sentiment de siguranţă, un sentiment DE ACASĂ.

(...) Mi-e dor de foarte multe lucruri pe care nu le mai găsesc în jurul meu. (...) Mi-e dor de oameni delicati şi buni. De oameni deştepţi şi generoşi. De educaţie şi tradiţie. Mi-e dor de bun-simţ şi bunăvoinţă.
Orice aş face, nu pot înţelege timpul în care trăiesc.
(...) Cum să mă pot adapta la o lume urâtă şi bolnavă? Pentru că ochii mei aşa o văd, ca pe o lume pur şi simplu bolnavă. Nu, nu vreau să fiu bolnavă, nu, nu am cum să mă adaptez şi nu vreau deloc să mă adaptez.
(...) Nu. Mai bine rămân pe dinafară, mai bine ZBOR din când în când şi mă topesc în cer, mai bine scriu de nebună cuvinte după cuvinte, decât să trăiesc în şi cu lumea pe care o văd. (...)
O, Doamne, ce dor îmi e de bine şi de frumos! (...)
Ce bine e când ochii ţi se umplu de lacrimi de frumos..."
Oana Pellea - "Jurnal 2003 - 2009"

Uităm...

"Ne întrebăm din ce în ce mai rar ce căutăm aici. Cine suntem şi ce vrem de fapt. Uităm cu desăvârşire să simţim NOI, să gândim NOI.
Nici nu mai ştim, de atâta informaţie, care sunt gândurile noastre şi care nu. Dacă ce simţim e adevărat sau nu... Şi într-o zi ne mirăm că două avioane nebune intră în viaţa noastră şi schimbă omenirea.
Şi atunci începe panica. Şi, în sfârşit, începem să ne punem întrebări. Sau căutăm explicaţii.
Să încercăm să răspundem la întrebarea: DE CE?
Şi pentru că suntem o rasă inteligentă, dar parşivă, găsim răspunsuri: politice, economice, religioase.
În niciun caz umane."
Oana Pellea - "Jurnal 2003 - 2009"

sâmbătă, 26 ianuarie 2019

Lucrurile simple...

"… Ce bine e când te întorci la lucrurile simple! (…)
Prea ne-am complicat viaţa şi prea o luăm în serios. Mai bine am merge desculţi prin iarbă, din când în când."
Oana Pellea - "Jurnal 2003 - 2009"


Film recomandat: "Mary, regina Scoţiei"

"Mary Queen of Scots" (2018)
("Mary, regina Scoţiei")

Lansarea oficială a producţiei a avut loc în 2018, iar în cinematografele din România - în premieră - a putut fi urmărită în seara zilei de 25 ianuarie 2019.
În pelicula care are deja 2 nominalizări la premiile Oscar 2019 (pentru "Cel mai bun machiaj" şi "Cele mai bune costume") şi 3 nominalizări la premiile BAFTA 2019 (pentru "Machiaj şi hairstyle", "Cele mai bune costume" şi "Cea mai bune actriţă în rol secundar"), îi puteţi vedea pe: Saoirse Ronan (Mary Stuart), Margot Robbie (Elizabeth I), Guy Pearce, David Tennant, Ian Hart, Brendan Coyle, Joe Alwyn, Jack Lowden etc.
Despre subiectul filmului, Cinemagia , care îl încadrează în categoriile: Biografic, Istoric, Dramă, scrie că "explorează tumultuoasa viaţă a charismaticei Mary Stuart, regina Scoţiei.
Regină a Franţei la 16 ani şi văduvă la 18 ani, Mary desfide presiunea curţii de a se recăsători.
În schimb, ea se întoarce în Scoţia natală pentru a-şi revendica tronul care i se cuvenea de drept.
Dar Scoţia şi Anglia se află ambele sub controlul puternicei Elisabeta I.
Fiecare tânără regină o preţuieşte pe cealaltă cu o fascinaţie amestecată cu teamă. Rivale la putere, dar şi în dragoste, într-o lume patriarhală, cele două trebuie să decidă cum să joace cartea căsătoriei în aşa fel încât să-şi păstreze şi independenţa.
Hotărâtă să fie mai mult decât o figură simbolică, Mary îşi exprimă dorinţa de a revendica tronul Angliei, ameninţând, astfel, suveranitatea reginei Elisabeta.
Urmează un şir lung de trădări, revolte şi conspiraţii la ambele curţi, care vor pune pericol ambele tronuri şi care vor schimba cursul istoriei."
Trailerul filmului îl puteţi urmări: AICI .
Este un film interesant, care te ţine cu sufletul la gură prin subiectul său şi jocul actorilor (este primul film pe care îl văd la cinema, în timpul căruia nu s-a auzit niciun sunet în sală!), îţi oferă peisaje mirifice şi ţi-ai dori să-l revezi.
Vi-l recomand cu drag, dacă aveţi posibilitatea de a-l urmări.
Atenţie: nu este recomandat copiilor sub 12 ani!

vineri, 25 ianuarie 2019

Mi-e dor de mine!

"... cel mai uşor şi cu plăcere m-aş despărţi, din când în când, de mine. Ce bine ar fi să ne uităm puţin... Cred că ne-am iubi mai mult când ne-am regăsi.
Ce dor îmi e să-mi fie dor de mine!
Probabil, inconştient, şi de asta m-am făcut actriţă. Da, acolo sus, pe scenă, uiţi de tine. Te pierzi pentru două ore în viaţa altcuiva. Şi ce bine e!"
Oana Pellea - "Jurnal 2003 - 2009"

Viaţa e-o minune!

"Mi se pare incredibil de frumoasă viaţa. O minune.
E o minune că exist şi una şi mai mare că-mi dau seama că exist.
Mai departe, ce faci cu viaţa ta sau ce fac alţii cu ea, este altă discuţie.
Dar viaţa rămâne o minune."
Oana Pellea - "Jurnal 2003 - 2009"




miercuri, 23 ianuarie 2019

Carte recomandată: "Trenul orfanilor"

"Trenul orfanilor"
Autor: Christina Baker Kline
Editura Trei - 2015

"Între anii 1854 şi 1929, aşa-numitele "trenuri ale orfanilor" străbăteau în mod regulat distanţa dintre oraşele de pe Coasta de Est şi ţinuturile din Midwest, ducând mii de copii abandonaţi, a căror soartă avea să depindă doar de noroc.
Urmau să fie adoptaţi de o familie iubitoare sau aveau să îndure o copilărie plină de lipsuri?
De origine irlandeză, Vivian Daly a fost un astfel de copil, trimis cu trenul de la New York City către un viitor nesigur.
Mai târziu, Vivian se întoarce în est şi duce o viaţă liniştită.
Dar, în podul casei sale, ascunse în valize, se află vestigiile unui trecut dureros.
Atunci când, ca să scape de casa de corecţie, adolescenta Molly Ayer se angajează s-o ajute pe Vivian să facă ordine în pod, se dovedeşte că cele două femei nu sunt atât de diferite pe cât par."

"Trenul orfanilor este o poveste zguduitoare despre schimbare şi curaj, despre noi începuturi şi prietenii dintre cele mai neaşteptate.
Kline descrie memorabil legătura dintre Molly, tânăra cu probleme emoţionale din pricina criticilor neîntrerupte a căror ţintă a fost, şi Vivian, care îşi vede propria copilărie nefericită reflectată în rebela Molly. O poveste profund impresionantă, adusă la suprafaţă din negurile trecutului."
Kirkus Reviews

joi, 17 ianuarie 2019

Carte recomandată: "Când vina ne desparte"

"Când vina ne desparte"
Autor: Liane Moriarty
Editura Trei - 2016

"Şase adulţi responsabili.
Trei copii simpatici.
Un căţel.
Într-un weekend obişnuit.
Ce-ar putea să iasă prost?
Liane Moriarty pune sub lupă trei familii aparent fericite.
Sam şi Clementine au o viaţă frumoasă, deşi foarte ocupată.
Clementine şi Erika sunt cele mai vechi prietene. Se înţeleg dintr-o singură privire. Însă relaţia lor este complicată...
De aceea, când Erika le spune de o invitaţie de ultim moment la un grătar la vecinii lor, Tiffany şi Vid, Clementine şi Sam acceptă fără ezitare.
Două luni mai târziu, Clementine şi Sam nu încetează să se întrebe: Ce-ar fi fost dacă nu ne-am fi dus?
"Când vina ne desparte" vorbeşte despre fundamentele vieţilor noastre: căsnicie, relaţii, prietenie, condiţia de părinte şi despre cum vorbele nerostite pot fi mai puternice decât cele rostite, iar uneori cel mai nevinovat moment poate face cel mai mare rău."

"Când vina ne desparte este încă o naraţiune în stilul Moriarty, în care vorbeşte despre lucrurile la care ea se pricepe cel mai bine: prietenii trădate, ranchiuni ascunse, căsnicii toxice."
The New York Times

"Moriarty e o povestitoare abilă, care creează personaje de neuitat. Distribuţia din acest roman ne aminteşte că viaţa e la fel peste tot: certuri în familie, conflicte cu vecinii şi provocările condiţiei de părinte."
Washington Post

"Moriarty ştie să spună o poveste şi este în acelaşi timp o fină observatoare a societăţii."
USA Today

"Un nou roman marca Liane Moriarty despre prietenia dintre femei, duplicitate şi secretele întunecate care se ascund în spatele unor vieţi aparent fericite."
Entertainment Weekly

luni, 14 ianuarie 2019

"Replici"... în numele iubirii


POETUL
Tu ești o undă, eu sunt o zare,
Eu sunt un țărmur, tu ești o mare,
Tu ești o noapte, eu sunt o stea,
Iubita mea.

IUBITA
Tu ești o ziuă, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu ești o floare,
Eu sunt un templu, tu ești un zeu ­
Iubitul meu.
Tu ești un rege, eu sunt regină,
Eu sunt un caos, tu o lumină,
Eu sunt o arpă muiată-n vânt ­
Tu ești un cânt.

POETUL
Tu ești o frunte, eu sunt o stemă,
Eu sunt un geniu, tu o problemă,
Privesc în ochii-ți să te ghicesc ­
Și te iubesc!

IUBITA
Îți par o noapte, îți par o taină
Muiată-n pala a umbrei haină,
Îți par un cântec sublim încet, ­
Iubit poet?
O, tot ce-i mistic, iubite barde,
În acest suflet ce ție-ți arde,
Nimica nu e, nimic al meu, ­
E tot al tău.
Mihai Eminescu - Replici

Carte recomandată: "Văduva"

"Văduva"
Autor: Fiona Barton
Editura Litera, Colecţia Buzz Books - 2016

"În ziua în care inspectorul de poliţie Bob Sparkes i-a bătut la ușă și a început să pună întrebări, Jean Taylor a adoptat un rol pe care îl mai jucase, intermitent, și înainte. Un rol care le-a permis ei și soțului ei să meargă mai departe când necazurile se acumulau...
Dar soțul ei a murit cu o săptămână în urmă, iar Jean nu mai trebuie să se prefacă. Au existat o mulțime de lucruri pe care ea a preferat să nu le știe sau să nu le vadă în legătură cu crima oribilă de care soțul ei era suspectat. În ultimii ani a fost prea ocupată să fie soția perfectă, să rămână alături de el cât timp au trăit sub privirile acuzatoare ale celorlalți, hărțuiți de presă și de poliție. Acum însă nu mai are motiv să tacă. În plus, oamenii – și mai ales insistenta jurnalistă Kate Waters – vor să-i afle povestea, vor să știe cum a fost pentru ea să trăiască alături de un criminal.
Dar, din coșmarul ultimilor ani, Jean a învățat un lucru: că pe oameni îi poți face să creadă orice, în special ceea ce vor să creadă. Va putea ea oare să se dezbare de personajul ei? Să-și dezvăluie secretele și să recunoască - în primul rând față de sine - adevărul?"

"O reconstituire palpitantă a unei crime și în același timp o analiză necruțătoare a instituției căsătoriei...
Fiona Barton scrie o poveste meșteșugită, care se citește cu sufletul la gură, despre minciunile pe care oamenii și le spun unii altora și lor înșiși atunci când țin cu tot dinaindinsul să nu afle adevărul."
Entertainment Weekly