marți, 28 iunie 2022

"Am scris noaptea în jurnal"

"Am scris noaptea în jurnal"
Autor: Veera Hiranandani
Editura Epica - 2019



"În ziua în care împlineşte doisprezece ani, Nisha primeşte un jurnal — acesta îi oferă ocazia să-şi scrie gândurile pe care nu le poate rosti, dar care prind contur în mintea ei, pe măsură ce începe să vadă lumea cu ochi tot mai maturi.

Însă nu doar Nisha se schimbă. Ea nici măcar nu-şi mai recunoaşte ţara.

Suntem în anul 1947, iar India, abia eliberată de sub dominaţia britanică, este împărţită în două state, din motive religioase: Pakistanul şi India. Drept rezultat al adâncirii neînţelegerilor dintre hinduşi, musulmani, sikhi şi cei de alte religii, mulţimi mari de oameni îşi părăsesc locurile natale şi casele pentru a trece graniţa nou-apărută.
Trecerea dintr-o parte în alta se face cu mari greutăţi şi sacrificii şi mulţi nevinovaţi pier ucişi.


Nisha nu ştie de care parte a baricadei ar trebui să se afle şi nici de ce trebuie să aleagă o anumită tabără.

După ce şi-a pierdut deja mama la naşterea ei şi a fratelui său geamăn, Nisha nu poate să accepte faptul că va trebui să-şi piardă şi ţara.

Mama fusese musulmană. Tatăl este hindus şi susţine că Pakistanul nu le mai oferă siguranţa de odinioară. Asftel, Nisha şi familia sunt nevoiţi să pornească într-o călătorie primejdioasă şi să străbată, cu trenul sau pe jos, un drum lung spre noul lor cămin, aflat de cealaltă parte a graniţei, în India.

Scris sub forma unui jurnal, romanul înfăţişează povestea unor momente dramatice din istorie, dar şi a aventurii unei fetiţe pornite în căutarea unui cămin, a identităţii şi a unui viitor plin de speranţă."



"Veera Hiranandani este o povestitoare desăvârşită. Această carte captivantă şi importantă vorbeşte despre puterea dragostei într-o lume mistuită de ură şi ridică întrebări ce nu şi-au găsit încă răspuns nici după şaptezeci de ani de la tragicele evenimente.

Acum, povestea Nishei face parte din viaţa mea. Cum o putem transforma într-o lectură universală?"

James Howe, autorul romanului "The Misfits"


"Lumea frumoasă şi sigură a Nishei dispare peste noapte când ţara ei se împarte în două: hinduşii trebuie să trăiască acum în India, iar musulmanii în Pakistan. Dar Nisha e şi hindusă, şi musulmană. Unde s-ar putea afla familia ei în siguranţă?

Acţiunea romanului lui Hiranandani se desfăşoară într-un moment istoric mai puţin cunoscut copiilor, dar felul în care autoarea o prezintă o transformă într-o poveste accesibilă, actuală, interesantă şi reală."

Kimberly Brubaker Bradley, autoarea romanului "Războiul care mi-a salvat viaţa"


"Naraţiunea Veerei Hiranandani este splendidă şi captivantă. Pentru Nisha, ca şi pentru mulţi dintre noi, viaţa de familie poate fi complicată„ iar acest roman sfâşietor şi plin de speranţă ne reaminteşte faptul că până şi în locurile răvăşite de conflicte sângeroase regăsim bucuria şi credinţa.

"Am scris noaptea în jurnal" este o adevarată comoară pentru tinerii cititori, aflaţi în căutarea propriului univers, hotărâţi să plece în călătoria vieţii lor cu o fărâmă din locurile natale."

Rene Watson, autoarea romanului "Piecing Me Together"


"Veridică şi sfâşietoare. O poveste captivantă, frumos nuanţată, despre costurile omeneşti ale conflictelor, recomandabilă şi copiilor, şi adulţilor."

Kirkus Starred

joi, 2 iunie 2022

Nicolae Dabija: Sâmbăta la ţară

 Sâmbăta la ţară

Nicolae Dabija


Mama coace pâine-n orice săptămână,

sâmbăta nici nu se-aşază singură la masă:

din feciori şi fiice, câţi crescu bătrâna,

speră măcar unul poate-o da pe-acasă.



Bine că există undeva o mamă,

bine că există undeva un sat,

unde ştii că totul să rămâi te cheamă,

chiar dacă de-acolo nici n-ai fost plecat.


Când, de singuri ce-s, tremur gutuiaşii,

iară cerul, larg, îşi desface harta -

mama-ncă din drum recunoaşte-mi paşii

şi în noapte sare să-mi deschidă poarta.


Iar în casa noastră toate îmi sunt sfinte;

focul ardă-n sobă, spulbere-a troian;

şi spre dimineaţă mama,-ncet, să intre

să mă învelească încă c-un iorgan.


Vântul să bocească, parcă-ar fi orfan,

iar pe masă pâinea - albă precum luna...

Am să vin odată, mamă, pe un an.

Am să vin, odată, pentru totdeauna.


Arcadie Suceveanu: Viziune cu mama

 Viziune cu mama

Arcadie Suceveanu


Tot te mai văd la geamul dinspre lume

Stând ca şi-atunci, în noaptea de colind.

Visezi iar rău... Mă vezi pe-o apă-n spume...

Bătut în cuie parcă şi murind.



Nu poţi să-adormi, şi-n noaptea tot mai lungă

Te-ncearcă-un gând pustiu, şi tot asculţi

Cum trece toamna asta ca o rugă

Murind pe tâmpla brazilor din munţi.


Un înger orb se zbate-ntre obloane,

Şi parcă-un gol te soarbe, nu ştiu cum.

Smerită-nalţi privirea la icoane

Spre un Iisus îngălbenit de fum.


Rămâi aşa, cu gândul tot la mine,

Tăcută şi zidită-n necuvânt.

Doar mâinile ţi se-ntâlnesc străine,

Ca două şoapte aspre de pământ.