vineri, 28 februarie 2020

"Mărturie din Iad. În mijlocul genocidului din Rwanda"

"Mărturie din Iad. În mijlocul genocidului din Rwanda"
Autori: Immaculee Ilibagiza & Steve Erwin
Editura Corint - 2015

"Mă numesc Immaculee Ilibagiza.
Aceasta este povestea felului în care l-am descoperit pe Dumnezeu în timpul unuia dintre cele mai sângeroase masacre."
Immaculee Ilibagiza

"Immaculee Ilibagiza a crescut într-o ţară pe care o iubea, înconjurată de o familie pe care o preţuia.
În 1994, lumea sa idilică a fost distrusă odată ce Rwanda a fost supusă unui genocid sângeros, o avalanşă  de crime care a durat trei luni şi în care şi-au pierdut viaţa aproape un milion de ruandezi.
Membrii familiei lui Immaculee au fost ucişi cu brutalitate, dar, în mod incredibil, ea a supravieţuit măcelului.
Timp de 91 de zile, împreună cu alte şapte femei, a stat ascunsă în baia strâmtă a unui pastor local, în vreme ce sute de ucigaşi înarmaţi erau pe urmele lor."

"Cartea de faţă nu îşi propune să fie o poveste a Rwandei sau a genocidului; este mai degrabă propria mea poveste. (...) Este povestea mea, aşa cum mi-o amintesc... Şi mi-o amintesc ca şi cum totul s-ar fi întâmplat ieri. Este o poveste adevărată; folosesc numele meu şi pe cele ale membrilor familiei mele. (...)
Cred că vieţile noastre sunt interconectate, că suntem meniţi să învăţăm unii din experienţele altora. Am scris cartea cu speranţa că alţii pot învăţa din povestea mea."
Immaculee Ilibagiza

"Immaculee Ilibagiza avea 22 de ani şi era studentă. Urma să îşi piardă părinţii şi doi fraţi în masacre. Singurul frate care i-a rămas a supravieţuit pentru că era student în Senegal. Mărturia ei este una dintre cele mai puternice confesiuni despre urgia răului şi salvarea prin credinţă, despre puterea de a-i ierta pe ucigaşi şi de a te salva astfel.
(...) Iertarea şi iubirea, exersate dincolo de limitele imaginabile ale comandamentelor creştine, aveai să îi salveze sufletul."
Marian Voicu

"În ciuda comportamentului îngrozitor de care au dat dovadă oamenii din Rwanda unii faţă de alţii, în urmă cu aproape un deceniu, cartea este o adevărată poveste de dragoste în cel mai pur sens al termenului - o poveste despre triumful sufletului uman, despre credinţa profundă a unei femei şi despre îndârjirea ei de a supravieţui (în pofida unor sorţi de izbândă inexistenţi) pentru a-şi spune povestea şi a ajuta la formarea unei noi conştiinţe spirituale. Cartea este, totodată, şi o poveste despre cum iubirea faţă de Dumnezeu a fost atât de puternică, încât ura şi răzbunarea au fost obligate să dispară în prezenţa sa."
Dr. Wayne Dyer

"O carte care inspiră şi schimbă vieţi. De îndată ce ai întors prima pagină, vei fi o altă persoană. Nu o vei uita niciodată pe Immaculee şi nu vei uita nici ce înseamnă să accepţi şi să te bucuri de viaţă până şi în cele mai întunecate vremuri."
New York Times

Citat din carte:
"Este imposibil să prevezi cât timp îi trebuie unei inimi rănite să se vindece."

marți, 25 februarie 2020

"Băiatul care voia să-şi construiască lumea"

"Băiatul care voia să-şi construiască lumea"
Autor: Keith Stuart
Editura Trei - 2016

"Băiatul care voia să-şi construiască lumea", romanul de debut al lui Keith Stuart, reprezintă povestea lui Alex, un tată aflat în derivă, care îşi doreşte să poată comunica cu fiul lui autist. Este o poveste despre ce înseamnă să fii copil, lucru pe care tatăl îl uitase.
Deşi Alex o iubeşte pe Jody, soţia lui, a uitat totuşi cum să-i arate asta. Deşi îl iubeşte pe Sam, fiul lui, nu reuşeşte să-l înţeleagă. Astfel, îşi dă seama că trebuie să schimbe ceva şi că această schimbare trebuie să pornească chiar de la el.
Sam este un puşti în vârstă de opt ani, simpatic, uimitor, dar care este diagnosticat cu autism. Pentru el, lumea întreagă se reduce la un puzzle pe care, însă, nu-l poate rezolva de unul singur.
La un moment dat, Sam începe să joace Minecraft, devine fascinat de-a dreptul de acest joc şi astfel de deschide poarta către o nouă lume, în care Alex şi micuţul său se pot descoperi pe ei înşişi, dar şi unul pe celălalt.
Întrebarea care se pune este dacă familia dezbinată va reuşi să construiască o nouă viaţă împreună.

"Lectura acestei cărţi te va trece printr-o mulţime de stări şi emoţii pe care fie tocmai le-ai experimentat ca părinte, fie îţi aduci aminte că le-ai trăit demult, pe când erai copil. Keith Stuart ne reaminteşte atât de frumos un lucru pe care n-ar trebui să-l uităm niciodată: că nu e absolut nimic în neregulă să fii altfel."
Alex Zamfir

"Un roman minunat, înduioşător şi profund despre familie, prietenie şi iubire."
"Daily Mail"

"Un subiect delicat, descris cu foarte multă sinceritate."
"The Guardian"

Citate din carte:

"... oamenilor le place să judece. Le place să rânjească dispreţuitori la adresa voastră, de la adăpostul vieţilor lor aparent perfecte."

"Durerea nu dispare niciodată în întregime. Timpul nu vindecă. Nu pe deplin. După o vreme - câteva luni, câţiva ani poate - durerea se retrage în cel mai obscur colţ al minţii noastre, dar acolo va sta la pândă pe veci. Se va strecura în tot ceea ce faceţi sau simţiţi; va ieşi la suprafaţă atunci când nu vă veţi aştepta."

"Să fii un părinte bun înseamnă poate să improvizezi şi să fii spontan; înseamnă poate să fii cu adevărat împreună cu copilul tău."

"... cât de nestatornică şi fragilă e fericirea. E atât de uşor să o ratezi. Uneori trece pe lângă tine neobservată. Dar alteori, dacă eşti incredibil de norocos şi răbdător, mai vine o dată."

vineri, 21 februarie 2020

"Iarna vrajbei noastre"

"Iarna vrajbei noastre"
Autor: John Steinbeck
Editura Polirom - 2014

"Publicat cu un an înainte ca Steinbeck să primească Premiul Nobel pentru literatură, romanul urmăreşte marasmul ce a cuprins societatea americană în anii 1960.
Personajul central, Ethan, ajunge în pragul sărăciei lucrând ca funcţionar în propria băcănie, deţinută acum de un imigrant italian.
Soţia şi copiii se plâng la nesfârşit de lipsa banilor şi de viaţa pe care o duc, iar Ethan încearcă cu disperare să le ofere fericirea şi, în acelaşi timp, să-şi păstreze demnitatea.
Prin "Iarna vrajbei noastre", Steinbeck ne poartă într-o călătorie spre miezul disperării protagonistului său, alimentată fără încetare de sentimentul ratării."
Sursa: Polirom

"În "Iarna vrajbei noastre", capodopera sa, John Steinbeck se întoarce la tematica socială care i-a marcat atât de puternic întreaga operă."
Saul Bellow

"Îl regăsim, în sfârşit, pe autorul care a strălucit în "La răsărit de Eden", pe intelectualul care trăieşte intens drama acestei societăţi, pe scriitorul pentru care cuvântul are sens nu numai prin ce, dar şi prin cum spune.
Adevărul e zeul suprem al lui Steinbeck, căruia i se închină cu devoţiune, fără să mai accepte un altul."
Edmund Wilson

joi, 13 februarie 2020

"Poveste de iubire. Povestea lui Olivier"

"Poveste de iubire. Povestea lui Olivier"
Autor: Erich Segal
Editura Litera - 2017

Oliver Barrett IV este un tânăr care provine dintr-o familie aristocratică, este student la Harvard şi îşi doreşte o carieră în domeniul dreptului.
Jenny Cavilleri este o tânără frumoasă, care aparţine clasei muncitoare şi studiază muzica la Radcliffe.
Aparent, cei doi nu au nimic în comun.
Doar că iubirea lor, deşi pare a sfida orice obstacol, ia sfârşit mult prea curând.

La doi ani după pierderea lui Jenny, Oliver, deşi convins că nu va mai iubi niciodată, o întâlneşte pe misterioasa Marcie.

"Două romane emoţionante, două ecranizări de excepţie: "Love Story", cu Ali MacGraw şi Ryan O'Neal, şi "Oliver's Story", cu Ryan O'Neal şi Candice Bergen, şi o replică ce rămâne în mintea şi în inima cititorilor:
Iubirea înseamnă să nu fii nevoit vreodată să spui că îţi pare rău."

marți, 11 februarie 2020

"Otrava iubirii"

"Otrava iubirii"
Autor: Eric - Emmanuel Schmitt
Editura Humanitas - 2016

Julia, Colombe, Raphaelle şi Anouchka sunt patru adolescente care învaţă în aceeaşi clasă şi s-au declarat prietene pe viaţă.
În jurnalele personale, însă, ele notează cele mai ascunse gânduri.
Numai că, aflându-se la vârsta transformărilor, cea mai spectaculoasă metamorfoză o creează dragostea, care, aşa cum bine ştim, poate bulversa sau poate da sens unei vieţi, modelează destine, uneşte sau destramă familii.
Când celebra poveste a lui Romeo şi a Julietei este pusă în scenă de liceeni, aceasta îşi va arunca umbra nefastă asupra realităţii.
Ce vor cele patru prietene: să devină erou exemplar, ori monstru?
Se va dovedi dragostea atât de puternică, încât să vindece rănile pe care le-a provocat anterior?

"Otrava iubirii gravitează în jurul îndrăgostiţilor Romeo şi Julieta."
Sud Ouest

"Modelele de ieri nu sunt neapărat şi cele de azi, în schimb pasiunea se dezlănţuie cu aceeaşi violenţă şi mânie.
În acest sens, Romeo şi Julieta sunt şi rămân arhetipurile pasiunii eterne."
Eric - Emmanuel Schmitt

luni, 10 februarie 2020

"Caietul Mayei"

"Caietul Mayei"
Autor: Isabel Allende
Editura Humanitas - 2018

"Pentru a scăpa de infernul heroinei şi de traficanţii din Las Vegas, foarte tânăra Maya Vidal se refugiază pe o mică insulă din arhipelagul Chiloe, printre oameni simpli, dominaţi de lumea magică a miturilor, care descoperă târziu şi fără prea mare entuziasm deliciile şi imperativele modernităţii şi îşi abandonează cu greu tradiţiile.
Acolo, în comunitatea sudată şi generoasă, ajutată de dragostea familiei aflată la mii de kilometri depărtare şi de solidaritatea străinilor de lângă ea, Maya îşi va recăpăta echilibrul şi încrederea în sine şi în ceilalţi, pentru că va afla, în ciuda încercărilor prin care trece, că nimeni nu este singur pe lume."

Citate din carte:

"Nu poţi clădi ceva solid pe minciună şi omisiuni."

"Bunicii stăteau în salon, unul lângă altul...
Parcă intraseră la apă, a fost prima dată când le-am perceput vârsta.
Până atunci timpul parcă trecuse peste ei fără să-i atingă.
Fusesem cu ei zi după zi, an după an, fără să observ schimbările; bunicii mei erau imuabili şi veşnici ca munţii.
Nu ştiu dacă-i vedeam cu ochii sufletului sau dacă îmbătrâniseră brusc în ultimele ore."

"Există oameni din ăştia care cred că orice doliu seamănă cu altul şi avem formule şi termeni prin care poate fi depăşit.
(...) O durere în suflet nu trece cu medicamente, terapie sau vacanţă; o durere ca asta se îndură, pur şi simplu, fără calmante, aşa cum se cuvine..."