Se apropie miezul nopţii... Afară ger în toată regula... Nu au glumit
cei de la meteo... 20 de grade... cu minus toate! Nici nu ştii ce să
faci... Să rişti, să nu rişti?
Dar cum unii vor să vadă pentru prima
dată artificii în România, de Revelion, şi cum tu-i iubeşti mult de
tot, te mobilizezi şi te dai dus din casă...
Ai noroc de cum ieşi pe
uşă... chiar la intrare... un taxi liber! Începutul e bun, nu ai când
să mai simţi cum e cu gradele alea...
Ajungi în Centru, dai peste
pietonalul luminat, peste mascaţi şi câţiva omuleţi care, ca şi tine, au
riscat şi-au venit pentru artificii...
Îţi surâde norocul din
nou... nimereşti fix la ceea ce, în alte condiţii, abia ai fi
aşteptat... concertul uneia din trupele favorite... Ai îngheţat aproape
de tot, dar când te întâlneşti cu Cristi Enache, zău că uiţi de orice!
"Şi ce dacă..." e atât de frig - nu-i aşa? Ei da, aşa tot să-ţi începi
anul! Şi-l începi! Cu artificii... nu cine ştie ce, dar bune şi alea...
Cu lume puţină în jur, extrem de puţină, ca niciodată...Treci de
momentul artificiilor, realizezi că nu mai e Cristi Enache pe-aproape şi
brusc simţi cele..... câte or fi fost - grade cu minus...
Lumea
pleacă... Norocul cu numărul 3 îţi iese în cale - un taxi liber! Din
nou! Ajungi la căldură înainte să te prefaci în gheţar în centrul
oraşului...
Printre picături... mai butonezi şi telecomanda...
nimereşti peste super concertul Loredanei... Se termină pe un post,
începe pe altul, mai "circuli" puţin şi-l mai găseşti încă pe un
canal... Frumos, frumos, show adevărat! Lory nu se dezminte!
Mai o
glumă, mai un telefon, mai un musafir, mai o manea - că n-ai ce face,
dai şi peste ele din greşeală, te duci apoi cu gândul în Bucovina
urmărind-o pe Viorica Macovei, faci şi un salt în Grecia cu Ionuţ
Galani, te întrebi ce caută Marcel Pavel la un loc cu... alţii, o admiri
pe Corina Chiriac, te fascinează artificiile din Dubai şi Sidney, afli
că-s locuri prin ţară cu - 31 de grade, te ia cu frig din nou...
Deschizi FB-ul să vezi dacă toată lumea e în regulă, dacă au ajuns toţi
prietenii în 2015, să nu se fi rătăcit vreunul... Citeşti mesajele
primite, te bucuri de urările venite de la cei dragi, răspunzi pe unde
poţi şi apoi te muţi la private... Ei şi-acolo... marea surpriză a
noului 2015, primul mare noroc al anului... care-ţi vine de departe,
tare de departe... urări de la un om drag, pe care-l iubeşti şi-l admiri
enorm... Dar de la care nu te aşteptai să primeşti mesaj fix în această
noapte... Şi nu doar un mesaj, ci şi o invitaţie la un mare spectacol,
despre care - culmea, tocmai ţie ţi-au scăpat informaţiile! - dar mai
mult ca sigur aşa trebuia să se întâmple. Să nu afli înainte de a şti de
acolo de unde trebuie...
Şi uite aşa, înainte de un Macias parizian
- nepreţuit dar!, primeşti cu bucurie multă, emoţie şi nerăbdare cât
cuprinde, primul concert al Filarmonicii bucureştene... Mai exact...
reîntâlnirea cu Gonçalo Salgueiro, Elena Moşuc, Gabriel Bebeşelea,
tocmai la Ateneul Român... Aceeaşi formulă de succes care ţi-a marcat
existenţa, din atâtea puncte de vedere, în 2014! Minunile se întâmplă
mult mai repede decât îţi închipui! Îţi dai seama că e mult mai frumos
să afli despre împlinirea unui vis... aşa, pe ultima sută de metri,
decât să stai luni întregi şi să te rogi să prindă contur, să faci
planuri!
Şi te distrezi cu atât mai mult cu cât - clar nu e doar o
simplă coincidenţă! - în ultimele 2-3 zile ai revăzut "Operfado" şi nu
numai, câteva ore bune...
E prima noapte a lui 2015! Şi deja eşti fericit!
© Pe o aripă de cânt
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu