Carte recomandată: "Copiii arborelui de jacaranda"

"Timpul nu vindecă rănile.

Nici măcar nu opreşte lacrimile.

Când vine vorba de suferinţă, timpul nu e decât o încercare ratată de a uita."

Sahar Delijani

"Copiii arborelui de jacaranda"

a apărut în 2013, în Colecţia "Actual" a Editurii Polirom.

Este o carte tulburătoare despre arestările în masă, despre tortură şi execuţii, toate fiind elemente bine determinate, care definesc nemiloasele dictaturi.

Roman de debut al iraniencei Sahar Delijani, "Copiii arborelui de jacaranda" îşi poartă cititorii în Teheranul anilor '80, într-o lume plină de personaje dintre cele mai diverse, dar şi de lucruri aparent banale, însă pline de semnificaţii.

Este o perioadă caracterizată prin multă ură, violenţe şi represalii fără limite, când familii întregi se destramă, când tinerii plini de viaţă, însetaţi de libertate şi animaţi de idealuri revoluţionare, ajung prizonieri ai închisorii Evin, iar bunicii sunt nevoiţi să-şi crească singuri nepoţii. Nepoţi care vor creşte odată cu trecerea timpului, declanşând mai apoi propria luptă.

Scriitoarea urmăreşte destinele a trei generaţii, în anii de după Revoluţia din 1979, într-o ţară în care "istoria a lăsat urme în toate formele pulsând de viaţă ori lipsite de strălucirea ei".

Tradusă în peste 70 de ţări, cartea scrisă de Sahar Delijani reînvie istoria modernă a Iranului şi conţine multiple accente autobiografice. Însăşi autoarea s-a născut în închisoarea Evin, acolo unde unchiul şi părinţii săi au fost închişi pentru activismul politic împotriva regimului islamic.

Într-un interviu pentru Ştirile TVR , Sahar Delijani vorbeşte despre semnificaţia arborelui de jacaranda:

"Arborele de jacaranda este un arbore tropical foarte rar întâlnit în Iran şi care în Teheran nici nu există. Dar bunica mea şi-a dorit să aibă un arbore de jacaranda şi a plantat unul în mica ei grădină din Teheran.

Arborele acela nu s-a prins niciodată. Mulţi ani după aceea, când scriam cartea, mi-am adus aminte de acel copac şi cât de mult şi l-a dorit bunica mea, dar nu a reuşit să-l aibă.

În mintea mea, a început să ia o formă simbolică. Arborele de jacaranda era ca Revoluţia Iraniană: atât de multă speranţă, atât de multe aşteptări, dar care nu s-au împlinit aşa cum şi-au imaginat părinţii noştri."

"Vreau ca cititorii mei să vadă istoria arată la fel în toată lumea.

Vrem cu toţii aceleaşi lucruri.

Fiecare ţară şi-a avut războaiele ei,

luptele ei pentru democraţie, pentru libertate.

Fie că aceste lupte au loc în Siria, Argentina, Birmania, Iran sau oriunde altundeva, ele sunt la fel şi poartă acelaşi mesaj:

oamenii vor să trăiască liberi... suntem cu toţii la fel."

Sahar Delijani