miercuri, 7 octombrie 2020

"Cotroceniul Regal"

"Cotroceniul Regal"

Autor: Diana Mandache

Editura Curtea Veche Publishing - 2015

 

"Istoria Cotrocenilor începe cu multă vreme în urmă, dar moşia apare consemnată în hrisoavele domneşti medievale. Domnitorul Şerban Cantacuzino este cel care a ctitorit Cotroceniul ca resedinţă princiară în secolul al XVII-lea, el ridicând casele, o mănăstire şi o biserică, pe locul unui vechi schit, în mijlocul unei păduri seculare.

Ulterior, aici şi-au avut reşedinţa Constantin Brâncoveanu, Ioan Mavrocordat, Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Alexandru Moruzi, Ioan Caragea, Tudor Vladimirescu, Barbu Ştirbey, Alexandru Ioan Cuza, dar şi Regele Carol I, la scurt timp după sosirea în România.

Abia la sfârţitul secolului al XIX-lea s-a ridicat, pentru moţtenitorii tronului, palatul modern care se vede astăzi. Cotroceniul avea să devină reşedinţa oficială a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria.

Aceasta este perioada istorică de glorie, modernizare şi transformare artistică a palatului.

Ulterior, Regele Carol al II-lea şi Regele Mihai I au folosit temporar reşedinţa, anii 1940 lăsând asupra palatului şi bisericii urmele războiului şi ale unui cutremur.

Regimul comunist instaurat apoi a schimbat destinaţia palatului, iar clădirea a devenit obiect de dispută între Ministerul Artelor şi Ministerul Educaţiei.

S-au făcut brutale modificări asupra interioarelor, multe dintre piesele de mobilier şi cărţile bibliotecii fiind distruse.

La sfârşitul anilor 1970, ca urmare a daunelor provocate de cutremurul din 1977, dar şi a impresiei produse de vizita la Palatul Buckingham, Ceauşescu a ordonat începerea unor lucrări de restaurare a palatului. Vechiul palat regal urma să fie amenajat pentru primirea invitaţilor străini, iar o aripă nou construită avea să-i fie rezervată chiar dictatorului.

După căderea comunismului, în 1990, s-a stabilit prin lege că în noua aripă avea să funcţioneze Preşedinţia României, iar în fosta reşedinţă a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, s-a deschis oficial, în anul următor, Muzeul Cotroceni.

În paginile acestei cărţi, Diana Mandache arată cum istoria modernă a Palatului Cotroceni reflectă, ca într-o oglindă, istoria politică a României."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu