Emil Vladimir Loteanu, regizor, scenarist şi poet, s-a născut peste Prut, la 6 noiembrie 1936, în satul Clocuşna ( fostul judeţ Hotin, actual raionul Ocniţa), şi a trecut la cele veşnice în Moscova, la 18 aprilie 2003.
După anexarea Basarabiei de către URSS în 1944, Emil Loteanu a rămas la Rădăuţi cu tatăl său, în vreme ce mama şi fratele au mers la Bucureşti - după divorţul părinţilor.
În 1949, rămas orfan de tată, a trecut ilegal Prutul, pentru a se refugia în casa bunicilor. A fost prins şi predat grănicerilor români, care l-au trimis la mama sa, în Capitală.
A studiat mai apoi la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti.
A încercat să intre la I.A.T.C. Bucureşti, dar dosarul său de admitere a fost respins, motiv pentru care, în 1952, a cerut să fie repatriat, pentru a urma studii la Moscova.
Între 1953 - 1954, a fost actor la Teatrul Dramatic „A. S. Puşkin”.
A absolvit cursuri de actorie la şcoala Teatrală de pe lângă Teatrul Academic de Artă din Moscova (1954 - 1956) şi Facultatea de Regie din cadrul Institutului Unional de Cinematografie (VGIK, 1956 - 1962) din capitala URSS-ului.
Între 1962 - 1972 a fost angajat ca regizor la Studioul „Moldova-Film”, iar între 1973 - 1983 - regizor la Studioul „MosFilm” din Moscova.
A revenit în Moldova, în 1985, iar între 1987 - 1992, a fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor.
A fost realizator al emisiunii „Se caută o stea”, a fondat publicaţia „Lanterna magică” şi „Asociaţia experimentală de creaţie Phoenix-M”, a condus cursul de actori de teatru şi film, la Institutul de Arte din Chişinău şi a avut un rol important în formarea a două promoţii de regizori de film în cadrul Şcolii superioare de regie.
În 1998, a filmat scurt-metrajul muzical „Romii de aur ai Moscovei”.
Filmele realizate de Emil Loteanu au fost prezentate la aproximativ 50 de festivaluri şi evenimente cinematografice din întreaga lume şi au fost vândute în 150 de ţări - pentru cinematografe, televiziuni, pe casete video sau DVD-uri.
Filmografie: „Hora mare” - 1959, „A fost odată un băiat” - 1960, „Piatra, timpul, cântecul...” - 1961, „Aşteptaţi-ne în zori” - 1963, „Poienele roşii” - 1966, „Fresca în alb” - 1967, „Această clipă” - 1968, „Academicianul Tarasevici” - 1970, „Lăutarii” - 1971, „Oraşul meu alb” - 1973, „Ecoul văilor fierbinţi” - 1974, „Şatra” (sau „O şatră urcă spre cer”) - 1975, „Oraşul meu” - 1975, „Gingaşa şi tandra mea fiară” - 1977, „Armonii de primăvară” - 1979, „Ana Pavlova” - 1983, „Eugen Doga” - 1983, „Svetlana Toma” - 1984, „Grigore Grigoriu” - 1985, „Luceafărul” - 1987, „Împreună la limita timpului” - 1989, „Piţigoiul în picaj” - 1989, „Găoacea” - 1993.
Pe plan literar, Emil Loteanu a debutat cu versuri în revista „Contemporanul” din Bucureşti, în 1949.
Volume de versuri şi plachete publicate: „Zbucium” - 1956, „Versuri” - 1970, „Sufletul ciocârliei” - 1974, „Chemarea stelelor” - 1962, „Ritmuri” - 1965.
Volume de proză: „Vioara albă” - 1963, „Bucolica” - 1966, „Lăutarii” - 1972.
Premii şi distincţii:
- 1970 - Premiul al II-lea - Festivalul Unional de Filme de la Minsk;
-1972 - Premiul al II-lea „Scoica de argint” - Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian (Spania) - pentru filmul „Lăutarii”;
- 1972 - Marele Premiu - Festivalul Internaţional ce dezvăluie tema artei şi folclorului (Italia) - pentrul filmul „Lăutarii”;
- 1972 - Premiul „Nimfa de aur” - Festivalul Internaţional de Filme (Italia);
- 1978 - Premiul spectatorilor şi al presei pentru cel mai bun film - Forul Cinematografic din Milano;
- 1976 - Marele Premiu „Scoica de aur” - Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian (Spania) - pentru filmul „Şatra”;
- 1977 - Premiul pentru cea mai bună regie - Festivalul Internaţional al celor mai bune filme din lume (Belgrad) - pentru „Şatra”;
- 1977 - Premiul pentru cel mai bun film - Festivalul Internaţional din Praga - pentru „Şatra”;
- Premiul pentru rezolvarea plastică a secvenţelor - Congresul XI al UNITEX - Paris;
- 1999 - Premiul pentru contribuţia deosebită la arta cinematografică - Festivalul Internaţional Est-Vest”;
- 1969 - „Maestru Emerit al Artei din R.S.S. Moldovenească”;
- 1980 - „Artist al Poporului din Federaţia Rusă”;
- 1991 - „Premiul de Stat al R.S.S.M.”;
- 2001 - „Premiul pentru excelenţa artei regizorale” - Bucureşti;
- „Cel mai bun regizor al secolului XX din cinematografia moldovenească”;
- Membru de onoare al Academiei Internaţionale de Film Nike.
Autor: Pe o aripă de cânt
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu