28 noiembrie 1918 - Unirea Bucovinei cu România

În ziua de 28 noiembrie 1918, în Palatul Mitropolitan (Sala Sinodală) din Cernăuţi, Consiliul Naţional Român a adoptat - în unanimitate - Rezoluţia: Declaraţia de unire a Bucovinei cu România.

Într-o perioadă a marilor prefaceri, când Imperiul Austro-Ungar intrase într-un proces de dezintegrare, iar unele state - componente ale acestuia îşi proclamaseră independenţa, Consiliul Naţional Ucrainean a profitat de situaţia existentă şi a convocat Adunarea Naţională Constituantă, la Liov, la 19 octombrie 1918.

Cu acest prilej, Adunarea a proclamat independenţa teritoriului ucrainean din Austro-Ungaria, inclusiv nord-vestul Bucovinei.

Românii din Bucovina au reacţionat imediat, astfel că, la 27 octombrie 1918, Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu au organizat Adunarea Naţională la Cernăuţi, la care au luat parte reprezentanţi ai românilor, primari şi foşti deputaţi ai Dietei bucovinene.

Adunarea a adoptat o moţiune prin care era proclamată Unirea Bucovinei integrale cu celelalte provincii româneşti, într-un stat naţional independent.

Tot acum a fost înfiinţat un Consiliu Naţional condus de Iancu Flondor, alcătuit din 50 de persoane, care se vor ocupa de înfăptuirea Unirii.

În semn de răspuns, la 3 noiembrie 1918, ucrainenii bucovineni au organizat o Adunare, prin care au proclamat alipirea unei mari părţi din Bucovina noului stat ucrainean. Au fost susţinuţi de militari mobilizaţi de Rada de la Liov, aceştia luând poziţii de apărare în puncte-cheie ale Bucovinei.

În situaţia nou creată, Consiliul Naţional Român a cerut ajutor militar din partea Guvernului României şi a convocat Congresul General al Bucovinei, la 15 / 28 noiembrie 1918.

La Congres au participat 74 de delegaţi ai Consiliului Naţional Român, 13 delegaţi ai ucrainienilor, 7 - ai germanilor şi 6 - ai polonezilor.

Dionisie Bejan a citit în plen o Moţiune prin care prezenta caracterul românesc al Bucovinei, cerând „unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.

Cu excepţia ucrainienilor, toţi ceilalţi participanţi au votat - cu entuziasm - Moţiunea.

O comisie stabilită de Congres, formată din Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Ion Nistor şi Eudoxiu Hurmuzachi, urma să meargă la Iaşi, pentru a prezenta Regelui Ferdinand actul prin care era pecetluită Unirea Bucovinei cu România.

Autor: Pe o aripă de cânt