„Eu cred că harul pe care îl primeşti este norocul fiecăruia.
Oamenii au fost lăsaţi pe pământ să facă ceva. Dar nu numai pentru ei.
Uite, eu îmi iubesc aproapele, cântându-i.
E o formă. Prin mine, se transmite ceva.
Poate prin cântecul meu eu am reuşit să-l fac pe om să fie mai bun, mai atent, să plângă - ca o formă de descărcare, să-şi retrăiască anumite momente din viaţă.
Prin cântec, aduc linişte, bucurie, supărare - dar o supărare care nu doare, ci e un fel de consolare, de împăcare cu tine însuţi...”
Ionuţ Fulea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu