Dumitru Blajinu, unul dintre cei mai mari violonişti, dirijori, compozitori şi folclorişti din Republica Moldova, s-a născut la 11 noiembrie 1934, în comuna Pererîta (judeţul Hotin), într-o familie de lăutari, şi s-a stins la 6 iulie 2015, la Chişinău.
La numai 10 ani, cânta la vioară în cadrul tarafului din satul natal, iar la 11 ani - participa la prima Olimpiadă Republicană organizată după cel de-al doilea Război Mondial, ocupând locul I.
Între 1956 - 1957, a studiat teoria muzicii şi armonia la Universitatea Populară de pe lângă Casa Centrală a Creaţiei Populare de la Moscova.
Între 1958 - 1959, a activat în calitate de instrumentist, mai apoi dirijor al orchestrei Teatrului muzical - dramatic din Bălţi.
Între 1960 - 1961, a fost acordeonist la Casa de Cultură din Lipcani.
Între 1961 - 1964, a fost maestru de concert în Ansamblul de dansuri populare „Joc”.
Între 1962 - 1965, a fost şi naist în Ansamblul de tineret din Chişinău.
În 1967 a înfiinţat orchestra de muzică populară „Folclor” a Radiodifuziunii Naţionale, pe care a condus-o timp de 17 ani, până în 1985.
Între 1985 - 1994, a activat ca metodist şi şef al Secţiei „Folclor” - la Centrul Republican de Creaţie Populară.
Între 1998 - 1999, a fost lector la catedra „Instrumente populare” a Academiei de Muzică „Gavriil Musicescu”.
Între 2000 - 2003, a fost şef al Centrului de Conservare şi Valorificare a Creaţiei Populare.
De-a lungul carierei, a editat mai multe culegeri de cântece, a lansat mai multe materiale discografice, a scris cântece, balade, suite, piese instrumentale, rapsodii etc.
În 1967 a fost laureat al Festivalului internațional al tineretului și studenților de la Moscova.
În 1982 a primit titlul de „Artist Emerit”, în 1994 i s-a conferit „Ordinul Republicii”, iar în 2014 a primit „Premiul de Stat al Republicii Moldova”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu