Mihail Sadoveanu, scriitor, membru al Academiei Române, om politic, s-a născut în Paşcani, la 5 noiembrie 1880, şi s-a stins în Bucureşti, la 19 octombrie 1961.
A făcut studiile primare în orăşelul natal, avându-l ca dascăl pe Mihai Busuioc - „Domnu’ Trandafir”, apoi - gimnaziul la Fălticeni.
A urmat Liceul Naţional din Iaşi şi Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti (pe care a întrerupt-o, însă, în 1901).
A debutat în revista satirică „Dracu” - din Bucureşti, în 1897, cu schiţa „Domnişoara M din Fălticeni”, semnând: „Mihai din Paşcani”.
De altfel, în anii de liceu a colaborat cu „Pagini literare”, „Convorbiri literare”, „Sămănătorul” - publicând schiţe şi versuri.
Din 1898 a început activitatea la foaia „Viaţa nouă”, semnând atât cu numele real, cât şi cu pseudonimul „M. S. Cobuz”.
În 1901 s-a căsătorit cu Ecaterina Bâlu, stabilindu-se la Fălticeni şi începând să lucreze la primele nuvele, fiind decis să trăiască din activitatea de scriitor.
1904 este anul în care are loc debutul efectiv al lui Sadoveanu, cu volumele: „Şoimii”, „Povestiri”, „Dureri înăbuşite”, „Crâşma lui Moş Petcu”, astfel începând o bogată carieră literară, desfăşurată pe o perioadă de peste 50 de ani.
Între 1906 - 1916 a colaborat cu revista „Viaţa românească”.
A ocupat o serie de funcţii publice (de exemplu inspector al căminelor culturale), iar între 1910 - 1919 - a fost director al Teatrului Naţional din Iaşi.
În perioada 23 iunie - 31 august 1913, în calitate de sublocotenent al Regimentului 15 „Războieni”, a participat la campania din Bulgaria a celui de-al doilea război balcanic.
În Primul Război Mondial a fost încadrat în Armata Română, având gradul de locotenent în rezervă, fiind pus să conducă ziarul pentru soldaţi „România - organ al apărării naţionale”. Unele dintre articolele publicate în acest ziar, vor apărea apoi în volumele „File însângerate” (1917) - devenit „Frunze în furtună” şi „Strada Lăpuşneanu” (1932) - ulterior apărut cu titlul „Trenul fantomă”.
În 1919, până în luna decembrie, împreună cu George Topîrceanu, a scos revista „Însemnări literare”.
Între 1924 - 1938, a colaborat la revistele „Lumea” şi „Adevărul literar”, a condus ziarele „Adevărul” şi „Dimineaţa”.
În 1926 începe activitatea politică, fiind ales senator al Partidului Poporului şi devenind un apropiat al lui Constantin Argetoianu, urmându-l îndeaproape în funcţie de opţiunile politice ale acestuia.
Între 1931 - 1932, a fost Preşedinte al Senatului, după care a devenit membru al Uniunii Agrare şi un apropiat al lui Carol al II-lea.
În iunie 1939 a fost unul dintre senatorii numiţi de Carol în Parlament, iar din 1945 - a devenit, din nefericire, un colaborator apropiat al Partidului Comunist.
A fost ales deputat independent de Bucureşti, dar pe listele Blocului Partidelor Democratice, în urma alegerilor falsificate din noiembrie 1946, şi a fost numit Preşedinte al Adunării Deputaţilor.
Din 1948, până la deces, a fost un simplu membru al Marii Adunări Naţionale.
Între 1956 - 1961 a fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor.
A primit Premiul de Stat şi Premiul „Lenin” pentru Pace, precum şi titlul de „Erou al Muncii Socialiste”.
În ciuda activităţii politice controversate, pentru care mulţi l-au criticat de-a lungul timpului, Sadoveanu rămâne unul dintre cei mai mari scriitori români.
Din vasta creaţie, amintim titluri precum: „Şoimii”, „Floare ofilită”, „Amintirile căprarului Gheorghiţă”, „Vremuri de bejenie”, „La noi în Viişoara”, „Însemnările lui Neculai Manea”, „Oameni şi locuri”, „O istorie de demult”, „Duduia Margareta”, „Cântecul amintirii”, „Apa morţilor”, „Bordeenii”, „Privelişti dobrogene”, „Neamul Şoimăreştilor”, „Foi de toamnă”, „Printre gene”, „44 de zile în Bulgaria”, „Umbre”, „În amintirea lui Creangă”, „Cocostârcul albastru”, „Strada Lăpuşneanu”, „Neagra Şarului”, „Lacrimile ieromonahului Veniamin”, „Venea o moară pe Siret”, „Ţara de dincolo de negură”, „Dumbrava minunată”, „Demonul tinereţii”, „Hanu-Ancuţei”, „Împărăţia apelor”, „Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă”, „Baltagul”, „Depărtări”, „Măria Sa, puiul pădurii”, „Nunta domniţei Ruxandra”, „Creanga de aur”, „Locul unde nu s-a întâmplat nimic”, „Nopţile de Sânziene”, „Viaţa lui Ştefan cel Mare”, „Paştile blajinilor”, „Istorisiri de vânătoare”, „Ochi de urs”, „Valea Frumoasei”, „Fraţii Jderi”, „Divanul persian”, „Ostrovul lupilor”, „Anii de ucenicie”, „Nada Florilor”, „Nicoară Potcoavă”, „Aventuri în Lunca Dunării”, „Evocări” etc.
Autor: Pe o aripă de cânt
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu