vineri, 19 martie 2021

Nat King Cole

Motto:

„Suntem săraci, săraci?... Lasă, mamă, că numele meu va străluci!”

Nat King Cole (nume real: Nathaniel Adams Coles) – pianist, compozitor, interpret de jazz şi actor, multiplu câştigător al Premiilor Grammy, primul artist afro-american care a avut propriul show radio (ulterior şi de televiziune) – a venit pe lume la Montgomery (Alabama, SUA), în ziua de 17 martie 1919, şi s-a stins la 15 februarie 1965, la Santa Monica (California, SUA).

A văzut lumina zilei în mijlocul unei familii cu o situaţie materială precară, care provenea din Sudul Africii, iar în drumul său către succes, Nat King Cole a întâmpinat numeroase dificultăţi.

Trăiau în cartierul Bronzeville din Douglas, tatăl fiind pastor, în timp ce mama conducea corul bisericii. Ea a fost cea care l-a ajutat – pe când copilul avea doar patru ani – să înveţe să cânte la pian muzică religioasă.

Dorindu-şi să se poată dedica în totalitate pasiunilor sale (blues-ul şi jazz-ul), copilul a renunţat – pentru o vreme – la studii.

În adolescenţă a studiat pianul clasic, dar a renunţat în cele din urmă, dedicându-se jazz-ului.

La numai 15 ani, părăseşte definitiv cursurile şcolii, pentru a deveni pianist de jazz.

La 17 ani a făcut prima înregistrare profesionistă, împreună cu Eddie, fratele său, după care a întreprins un turneu naţional cu musicalul „Shuffle Along”.

În 1937 s-a căsătorit cu o dansatoare – Nadine Robinson, dar mariajul lor a durat doar până în martie 1948.

Între timp, mai exact în 1941, Nat King Cole îşi făcea debutul în pelicula „Citizen Kane”, jucând rolul unui pianist, iar doi ani mai târziu, juca propriul personaj în producţia „Here Comes Elmer”.

În aceeaşi perioadă a înfiinţat „King Cole Trio”, care a intrat în topurile anului 1943 cu melodia „That Ain’t Right”, iar în 1944 – cu „Straighten Up and Fly Right”.

Totodată, formaţia susţinea numeroase turnee, bucurându-se de succes şi prin interpretarea cântecelor de sărbători, cum ar fi: „The Christmas Song” şi „(I Love You) For Sentimental Reasons”.

Nat King Cole s-a căsătorit din nou, de această dată cu interpreta Marrie Ellington.

După 1950, el a început să fie tot mai apreciat şi ca artist solo, lansând o serie de melodii care au rămas de referinţă pentru repertoriul său: „Unforgettable” (reluată peste ani, în 1991, de fiica – Nathalie Cole), „Mona Lisa”, „Nature Boy”, „When I Fall In Love”, „Too Young” etc.

A imprimat cu artişti de top – Louis Armstrong, Ella Fitzgerald, Frank Sinatra şi alţii.

În perioada noiembrie 1956 – decembrie 1957, la postul TV NBC, a avut propriul spectacol de varietăţi, în paralel fiind invitat şi în cadrul altor show-uri populare.

În 1957 a apărut în producţiile cinematografice: „Istanbul” şi „China Gate”, dar, cel mai important rol al carierei sale de actor rămâne cel din drama „St. Louis Blues”.

După o perioadă în care muzica sa nu a mai fost în prim-plan, în 1962 a revenit în topurile de specialitate, cu melodia „Rambin’ Rose”, iar în 1963, cu: „Those Lazy-Hazy-Crazy Days of Summer”, „I Don’t Want To Hurt Anymore”, „I Don’t Want To See Tomorrow”.

Din nefericire, în vara lui 1964, a primit o veste cruntă – a aflat că suferă de cancer la plămâni.

De altfel, artistul fuma foarte mult (spre finalul vieţii chiar şi câte trei pachete pe zi), considerând că tutunul îi păstrează vocea răguşită şi acordurile cât mai joase.

În 1965 a apărut – pentru ultima dată, într-un film: „Cat Ballou” şi a făcut ultimele înregistrări pentru albumul „L-O-V-E”.

A murit la numai 45 de ani, fiind condus pe ultimul drum de peste 30 de milioane de oameni, în acordurile cântecului „Stardust”.

De-a lungul scurtei sale vieţi, Nat King Cole a primit numeroase „Discuri de Aur” pentru melodiile sale, iar post-mortem, i s-au acordat mai multe premii şi distincţii:

-         menţionarea în „Grammy Hall Of Fame”;

-         Premiul „Grammy Lifetime Achievement Award”;

-         includerea în „Alabama Music Hall Of Fame”, „Alabama Jazz Hall Of Fame”, „Down Beat Jazz Hall Of Fame”, „Rock and Roll Hall Of Fame”, „Hit Parade Hall Of Fame”, „Latin Songwriters Hall Of Fame”.

Un comentariu: