Se spune că acum, mai mult ca oricând, Maica Domnului îl roagă pe Dumnezeu să asculte rugăciunile şi să dăruiască prunci celor care şi-i doresc, aşa cum a făcut cu părinţii Ioachim şi Ana.
Se dau de pomană prune şi struguri pentru sufletele celor adormiţi.
În tradiţia populară, se consideră că această sărbătoare reprezintă hotarul dintre vară şi toamnă, ziua în care rândunelele şi alte păsări pornesc în călătoria către ţările calde, iar insectele încep să se ascundă în pământ.
De acum începe culesul viilor, se bat nucii pentru a avea şi anul următor un rod bogat, se culeg unele fructe şi plante medicinale (adunate ulterior, îşi pierd puterile), se adună recoltele şi se fac semănăturile de toamnă.
Vremea începe să devină capricioasă, mai răcoroasă, motiv pentru care, de acum nu se mai poartă pălărie, de aici şi expresia: „O trecut Sântămăria, leapădă şi pălăria...”.
O veche superstiţie românească spune că cei care astăzi mănâncă gătit la foc pot atrage asupra lor boli grave.
Pe 8 septembrie, bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treburi prin gospodărie, iar femeile nu au voie să spele rufe sau să coasă, pentru a nu atrage răul asupra familiilor.
O altă superstiţie din bătrâni spune că dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, oala cu mâncare fie se va arde, fie se va răsturna şi-i va arde pe copii, iar cei care lucrează ceva - se vor lovi.
În unele zone, se spune că dacă astăzi plouă, va fi o toamnă urâtă, cu multe precipitaţii; dacă înfloresc merii şi perii, va fi o toamnă plăcută.
Autor: Pe o aripă de cânt
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu