La mulţi ani, Valeria Seciu!

Valeria Seciu, una dintre cele mai apreciate şi iubite actriţe, s-a născut în Bucureşti, la 1 august 1939.

La vârsta de 7 ani, asculta la radio piese de teatru şi aşa a început să-şi dorească să devină actriţă.

După finalizarea liceului, a încercat de două ori să intre la Facultatea de Istorie.

S-a pregătit apoi cu actriţa Liliana Tomescu şi, în 1960, a fost admisă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti (clasa A. Pop Marţian, asistent Octavian Cotescu), fiind colegă de promoţie cu Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Mariana Mihuţ, Virgil Ogăşanu, Rodica Mandache.

După absolvire, timp de doi ani a jucat pe scena Teatrului Naţional din Cluj Napoca, în piesele: „Androcle şi leul” şi „Vlaicu Vodă”.

Până în 1977 a jucat la Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Capitală, în spectacolele: „Eminescu”, „Castiliana”, „Răzvan şi Vidra”, „Apus de soare”, „Enigma Otiliei”, „Idiotul”, „Cui i-e frică de Virginia Wolf?”, „Fanny”, „Regele Lear”, „Jocul de-a vacanţa”, „Pisica în noaptea Anului Nou”, „Valiza cu fluturi”, „Richard al III-lea”, „Menajeria de sticlă”, „Macbeth”.

Din 1978 a jucat la Teatrul Mic din Bucureşti, în piesele: „Să îmbrăcăm pe cei goi”, „Minetti”, „Maestrul şi Margareta”, „Nişte ţărani”, „Cerul înstelat deasupra noastră”, „Doamna cu camelii”, „O femeie drăguţă cu o floare şi ferestre spre nord”, „Arta iubirii”, „Actorii”, „Regăsire”, „Pescăruşul”, „Spirit”, „Cum gândeşte Amy”, „Creatorul de teatru”, „Doamna noastră din Pascagoula”.

A jucat şi pe scena de la „Bulandra”, în: „Noile suferinţe ale tânărului W”, „Ferma”, „Hamlet”, „Lear”, dar şi la Teatrul „Nottara”, în: „Barbarii”, „Lungul drum al zilei către noapte”.

A mai colaborat şi cu alte teatre: Teatrul Foarte Mic („SatisFucktion”), Teatrul Act („Cronica Sofistului”, „Creatorul de teatru”), Club „La Scena” („Top Dogs / Şomeri de lux”) şi Teatrul Studio din Timişoara („Creatorul de teatru”).

După Revoluţia din 1989, a înfiinţat una dintre primele trupe independente - Teatrul Levant - unde a colaborat cu Cătălina Buzoianu (regizor) la piesa „Pelicanul”.

În film a debutat în 1964 - „Casa neterminată”, după care a fost distribuită în numeroase producţii: „Asediul”, „Paraşutiştii”, „Un august în flăcări”, „Instanţa amână pronunţarea”, „Casa de la miezul nopţii”, „Regăsire”, „Râul care urcă muntele”, „Înainte de tăcere”, „Clipa”, „Speranţa”, „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii”, „Bună seara, Irina!”, „Vânătoare de vulpi”, „Mult mai de preţ e iubirea”, „Escapada”, „Dragostea şi revoluţia”, „Vreau să ştiu de ce am aripi”, „Furtună în Pacific”, „Adela”, „Aurora”, „Roxanne”, „Sunt o babă comunistă”, precum şi în serialul TV - „Lumini şi umbre”.

Amintim şi câteva dintre rolurile jucate în piese de teatru TV: „Raţa sălbatică”, „Troienele”, „Woyzeck”, „Trei surori”, „Pescăruşul”, „Turnul de fildeş”, „Jocul ielelor”, „O noapte furtunoasă”, „O femeie drăguţă cu o floare şi fereastra spre nord”, „Vocea umană” etc.

Nu a lipsit nici din piese de teatru radiofonic: „Relicva”, „Păianjenul”, „Tristan”, „Valizele”, „Un tramvai numit dorinţă”, „Ultima mazurcă”, „Michael şi Anna”, „Comedia zorilor”.

În 1978 a primit Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România.

În 2000 i s-a acordat medalia comemorativă „150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” - pentru merite deosebite în promovarea şi interpretarea operei poetului”.

În 2002 i s-a decernat Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă („Spirit”), iar în 2006 - Premiul UNITER pentru rolul principal din piesa „Cum gândeşte Amy”.

Anul 2007 i-a adus Premiul de Excelenţă UNITER pentru întreaga activitate, iar 2009 - Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar („Lear”).

În anul 2014, Valeria Seciu a renunţat la cariera artistică, retrăgându-se definitiv de pe scenă.

O apariţie publică a mai avut în iulie 2015, când a primit o stea pe Aleea Actorilor din Piaţa Timpului – Bucureşti.

În acelaşi an a fost decorată, în numele Majestăţii Sale Regale Regele Mihai I al României, la Castelul Peleş, cu decoraţia regală „Nihil Sine Deo”.

A fost căsătorită cu actorul Octavian Cotescu, cu care a avut un băiat (în prezent călugăr la Muntele Athos). După decesul lui Cotescu, în 1985, la numai 54 de ani, Valeria Seciu nu s-a mai recăsătorit.

Autor: Pe o aripă de cânt