Casa a fost ridicată în anul 1858, aparţine de Muzeul Literaturii Române Iaşi, iar statutul de muzeu l-a primit în 1972, la 5 ani după moartea poetei.
Familia a cumpărat această casă în 1898, în urma unei licitaţii.
Aici şi-a petrecut Otilia Cazimir aproape întreaga viaţă, de la 4 ani şi până la deces, aici a primit, de-a lungul timpului, în două camere, mari poeţi şi scriitori români, pe: Topârceanu, Labiş, Ana Maslea, Ion Istrati, Mihai Codreanu.
La intrarea în casă, pe un perete exterior, sunt gravate de o placă de marmură albă, versurile poetei:
„Unde mi-e inima, florilor
Dăruită-i de mult, tuturor.
Când o fi să mă duc, să mă duc,
Pentru voi am să-ntârzii din mers,
Să mai rup, să mai fur, să v-aduc
Câte-un gând, câte-un vis, câte-un vers”.
În această clădire, unde în 1949 a fost înființat primul sediu al filialei Societății Scriitorilor Români, sunt expuse aproape 300 de manuscrise, obiecte personale, fotografii inedite (cu familia sau cu mari scriitori), tablouri, cărți cu autograf, icoane și obiecte de mobilier, edițiile princeps ale unor operele originale scrise de Otilia Cazimir.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu