duminică, 16 mai 2021

In Memoriam: Puiu Călinescu

Îndrăgitul actor de comedie Puiu Călinescu (nume real: Alexandru Călinescu), s-a născut la 21 iunie 1920, în Bucureşti, şi s-a stins la 16 mai 1997, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu.

A fost fiul Fotinei Călinescu (din Bucureşti), care lucra la o fabrică de ţigarete, şi al actorului Jean Tomescu (din Craiova), dar mama a fost cea care l-a crescut. După moartea acesteia, la numai 23 de ani, copilul - pe atunci în vârstă de 5 ani, a fost luat şi crescut de bunica maternă şi de mătuşi.

A avut o copilărie sumbră, fără jucării, a crescut fără părinţi şi a fost bătut des de mătuşi.

Nu i-a plăcut şcoala şi chiar a repetat un an de studiu, iar în adolescenţă, a fost nevoit să se angajeze, pentru a-şi face un rost în viaţă, unchiul în casa căruia locuia ameninţându-l că nu-i va mai da de mâncare.

Şi-a început cariera jucând în „revistele” de cinematograf ce prefaţau, pe vremuri, proiecţia unui film.

Într-un interviu (Sursă), Puiu Călinescu declara:

„Prima mea muncă de artist a fost mai întâi să lipesc afişe de spectacole în Bucureşti, la cinema. Pe vremea aceea erau filme mute şi în pauză, când se schimbau rolele cu pelicula, eu ieşeam în sală, în faţa ecranului, ca să fac lumea să râdă.

Eu nu am şcoli şi diplome, ce am învăţat am învăţat din acele filme, de pe stradă şi din Viaţă.

Secretul este munca, munca neîntreruptă, cu idei noi, cu veşnice căutări! Păi eu sunt bolnav dacă nu am repetiţii, sau spectacole, sau turnee, trebuie să fac mereu câte ceva. Iar dacă nu am ce, caut până găsesc.”

În 1948 a intrat în trupa Teatrului de Comedie „Constantin Tănase”, căreia i-a rămas credincios până la sfârşitul vieţii.

Perioada de glorie a început prin anii ’70, când biletele se vindeau cu o săptămână înainte de reprezentaţie.

Puiu Călinescu şi-a scris singur partiturile comice pentru spectacolele al căror protagonist a fost ani la rând, dând naştere unui personaj unic, ce declanşa hohote de râs la simpla apariţie pe scenă.

Dintre spectacolele one-man show, amintim: „Sonatul lunii”, „Trăsnitul meu drag”, „Un băiat de zahăr... ars”, „Frumosul din pădurea... zăpăcită”, „Idolul femeilor”, „Eu vă fac să râdeţi!”, „E nemaipomenit!”, „Omul care aduce râsul”, „Bărbatul fatal”, „Superman”, „O seară la Boema”.

A jucat în piese şi scenete: „Azilul MacFerlan”, „Fără mănuşi”, „Și Ilie face sport”, „Cer cuvântul!”, „Un băiat iubește o fată”, „Lupul moralist”, „Ca la Revistă”, „Pagini alese din Revista de altădată”, „Nicuță... la Tănase”, „Femei... femei... femei...”, „Restaurant de lux”, „Uimitoarele aventuri ale lui Spirache”, „Magazin de stat”, „Bimbirică”, „Nu servim în stare de ebrietate!”, „În gară”, „Inspecție”, „Ora de gimnastică”, „Bujor al 12-lea”.

A fost distribuit şi în mai multe filme: „Ilie în luna de miere”, „Şi Ilie face sport”, „Şofer de mare viteză”, „Directorul nostru”, „O poveste obişnuită... o poveste ca în basme”, „O zi pierdută”, „Celebrul 702”, „S-a furat o bombă”, „Sub cupola albastră”, „Vacanţă la mare”, „Un surâs în plină vară”, „De-aş fi... Harap Alb”, „Corigenţa domnului profesor”, „Faust XX”, „Împuşcături pe portativ”, „Balul de sâmbătă seară”, „Brigada Diverse intră în acţiune”, „Brigada Diverse în alertă”, „B.D. la munte şi la mare”, „Informații gară”, „Fraţii Jderi”, „Serenadă pentru etajul XII”, „Nea Mărin miliardar”, „Expresul de Buftea”.

Cu numai o lună înainte de a părăsi această lume, încă mai juca pe scenă.

Când a murit, era internat la Spitalul Floreasca, întrucât nu se simţea bine de ceva timp. S-a stins cu zâmbetul pe buze, în urma unui stop cardio-respirator, în timp ce le spunea bancuri asistentelor.

A fost căsătorit şi a avut două fete, una murind cu doi ani înaintea lui.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu