Nicolae Glib, artist reprezentativ al muzicii populare din Republica Moldova, s-a născut la 10 mai 1949, în satul Pepeni, din raionul Sângerei.
Pe când avea numai 4 ani, dansa în faţa aparatului de radio din casă, când se difuza muzică populară, dar s-a îndrăgostit cu adevărat de acest gen muzical în adolescenţă, ascultându-l pe marele artist - Nicolae Sulac.
Nu se ştie cu exactitate anul debutului, deoarece cânta încă din timpul şcolii primare, dar cert este faptul că dorinţa de a urma acest drum l-a îndreptat către școlile de muzică.
Astfel, a absolvit cursurile Şcolii de Muzică „Ştefan Neaga” şi ale Institutului de Arte „Gavriil Musicescu” (dirijat cor).
În perioada 1949 - 1972, a fost solist în cadrul orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc” al Filarmonicii din Chişinău.
Însă, cei mai rodnici ani au fost cei petrecuţi în mijlocul Orchestrei „Folclor”, condusă de Dumitru Blajinu (1972 - 1985), ani în care a înregistrat sute de cântece în fonoteca radio-tv.
La „Folclor” a cântat în duet cu Valentina Cojocaru, melodiile lor situându-se - vreme îndelungată - în topul preferinţelor publicului.
Din 1985 a devenit solist al Orchestrei de muzică populară „Lăutarii”.
În 1978, a primit titlul de „Artist Emerit”, în 1989 (pe când activa alături de „Lăutarii” lui Nicolae Botgros) - pe cel de „Artist al Poporului”, apoi „Meritul Civic” şi „Gloria Muncii”, iar în 2010 - prin decret prezidenţial - a fost distins cu „Ordinul Republicii”.
În 2016, i s-a acordat Premiul Național pentru excelență în cariera muzicală.
În ultimii ani a colaborat cu Orchestra de muzică populară „Mugurel”, dar niciodată nu refuză invitaţia de a cânta alături de alte mari orchestre.
Printre cele mai cunoscute melodii din repertoriul său, se numără: „Sunt fecior de harnic neam”, „Hai prieteni, la mulți ani!”, „Nașule”, „În Moldova-s multe sate”, „Doar o viață are omul”, „Frunză verde fir lalea”, „Miresuica mea”, „Să vă spun ce s-a-ntâmplat”, „Am fost pe la mine-n sat”, „Huţulca” etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu