Motto:
"Durut, şi-arţarul blestemat din calea veşniciei
plânge cu frunzele-i ce cad mâhnit şi mor
peste mormântul lor, iar ei,
Ei au plecat cum pleacă cocostârcii-n toamnă
şi-n primăveri nu vor mai reveni, doar
Inimile sângerânde le-au lăsat acasă,
Acasă, pe Pământ ca vamă-n
marea trecere
din zborul frânt –
două
Ofrande aduse-acestui neam –
să le avem pe veci în inimă şi-n gând. "
Constantin RUSNAC
Accesaţi: "Fuga"
"Aşa cum fiinţa lui Dumnezeu s-a topit în nemărginirea Universului, iar întreaga suferinţă a neamului a vibrat şi mai vibrează şi astăzi pe cele patru corzi ale rebelei Balade porumbesciene, tot astfel cele două fiinţe,
Doina şi Ion,
devenite legendare, s-au topit în suferinţele acestui pământ,
iar noi, la rândul nostru, ne vedem şi mai clar propria fiinţă rănită în oglinda neasămuitului lor har.
Artistul nu poate inventa bucuriile, nici durerile poporului său.
Asta au înţeles-o Doina şi Ion.
Ei n-au inventat nimic, ei, pur şi simplu, au rămas în cântecul lor."
Grigore VIERU
"Vor rămâne, după un compozitor şi o interpretă, lumina cântecului şi risipa de suflet, după ei care şed acum în genunchi – mire şi mireasă ai cântecului care a scos mulţimea în stradă, făcând-o să creadă în cele veşnice şi într-un viitor mai bun – aşteptând ca «Eminescu să ne judece»."
Nicolae DABIJA
"Ca o regină a unui nord fabulos, aşa vine Doina să-şi urmeze ursul preferat....
Am plâns copilăreşte la cântecele lor, ale Doinei şi ale lui Ion. Cât mai are artişti ca Vieru, Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, poporul român poate spera la o purificatoare renaştere. Ea se şi petrece."
Adrian PĂUNESCU
"Cu trei mari daruri i-a înzestrat Dumnezeu: cu cel al irepetabilei sensibilităţi melodice, cu cel al modestiei şi cu cel al unui caracter eroic. Încă Eminescu spunea că inteligenţe putem întâlni adese, caractere – arare. Asemeni daruri nedându-se oricui, lumea i-a primit de la bun început pe cei doi mari artişti ca pe cei mai dragi fii ai ei.
Trei mari fapte au săvârşit Ion şi Doina: au dezvoltat cântecul nostru, siluit îndelung de străinisme şi falsuri, redându-i demnitatea naţională; au recreat la noi genul cântecului patriotic (nu cred că vom greşi aşezând arta lor alături de frumuseţea şi strălucirea muzicii lui Ciprian Porumbescu) şi au reafirmat alături de alte vitejeşti inimi basarabene, fie artistice, fie ştiinţifice, fie politice, conştiinţa de neam.
Viaţa lor, nemilos de scurtă, nu poate fi deplânsă, nici invidiată, pentru că prin jertfă, prin arderea ei de tot, ea s-a ridicat deasupra a toate,
atrăgând infinitul."
Grigore VIERU
"Dăruiţii cu har nu se nasc în fiecare zi, nici în fiecare an.
Mă cutremură vocea lor: catapeteasma cerului ca şi cum
ar fi ruptă în două de un fulger.
Cântecul adevărat nu cunoaşte oprelişti.
Bucură şi doare cântecul adevărat, înalţă şi tămăduieşte...
Lor, ca şi cum le-a închinat Poetul împătimitele, însemnatele versuri:
«Braţ de braţ păşesc alături... le stă bine laolaltă,
Ea frumoasă şi el tânăr, el înalt şi ea înaltă...»."
Dumitru MATCOVSCHI
"Modeşti şi răbdători, ei au ştiut să înfrunte vicisitudinile destinului şi toate obstacolele pe care le înălţau în calea lor arhitecţii distrugerii noastre metodice. Şi-au găsit şi afirmat propriul stil, au ştiut să îmbine în arta lor muzicală, arta frumosului cu cele mai alese şi autentice
sentimente ale iubirii de
Neam şi Ţară."
Valeriu MATEI,
poet, istoric, scriitor şi om politic
"Trista conjugare a verbelor la trecut, personal, mă macină, mai ales atunci când scriu şi vorbesc despre cei doi mari dispăruţi. De fiecare dată am avut emoţii, de fiecare dată am trăit amintirea despre pierderea lor.
Când mă gândesc la Doina şi Ion, tresar de parcă cineva îmi pune în mâini tricolorul şi mă îndeamnă să iubesc şi să simt româneşte.
Pentru ei laurii au însemnat comorile de vis ale acestui neam, succesele lor erau egale cu izbânzile unui popor dornic de libertate."
Dinu RUSU, jurnalist
Urmăriţi-ne şi pe Facebook:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu