„Nu vreau să părăsesc iubirea...”

„Singurul lucru care-l poate salva pe om este iubirea.

(...) Oricât m-aș lupta pe culmile disperării, nu vreau și nu pot să renunț și să părăsesc iubirea…”

 

„Aş da toate peisajele din lume pe cel al copilăriei mele.”

 

„Când îţi plouă în suflet, fă-ți umbrelă dintr-o bucurie.”

 

„Am avut, mai mult ca oricine altcineva, exact viaţa pe care am vrut-o: liberă, fără constrângerile unei profesii, fără umilinţe usturătoare şi griji meschine. O viaţă de vis, aproape, o viaţă de leneş, cum nu sunt multe în acest veac.

Am citit mult, însă numai ce mi-a plăcut, şi dacă m-am străduit să scriu şi eu cărţi, efortul mi-a fost răsplătit de satisfacţia că nu m-am abătut, în ele, nicio clipă de la ideile şi gusturile proprii.

Dacă sunt nemulţumit de ce am făcut, genul de viaţă pe care am dus-o, în schimb, nu mă nemulţumeşte. Şi asta înseamnă enorm […]

Marele succes al vieţii mele e că am reuşit să trăiesc fără o meserie.

În fond, mi-am trăit viaţa destul de bine. M-am prefăcut că a fost un eşec. Însă n-a fost.”

 

„Defectul tuturor oamenilor este că așteaptă să trăiască, deoarece n-au curajul fiecărei clipe.

De ce n-am pune în fiecare moment atâta pasiune și atâta ardoare, încât fiecare clipă să devină un absolut, o eternitate?

Toți învățăm să trăim după ce nu mai avem nimic de așteptat, iar când așteptăm nu putem învăța nimic, fiindcă nu trăim în prezentul concret și viu, ci într-un viitor fad și îndepărtat."

"Oricât m-aș lupta pe culmile disperării, nu vreau și nu pot să renunț și să părăsesc iubirea, chiar dacă disperările și tristețile ar întuneca izvorul luminos al ființei mele, deplasat în cine știe ce colțuri îndepărtate ale existenței mele...”

 

„Este îngrozitor că după moarte îți sunt definitiv pierdute o zi cu soare, un zâmbet sau un prieten; dar este de o mie de ori mai îngrozitor să fi pierdut, deja trăind, toate aceste, să poți spune despre tot ce ai auzit și văzut: niciodată, niciodată!”

 

„Nu mai ești tânăr din clipa în care începi să nu-ți mai alegi dușmanii, mulțumindu-te cu cei ce-ți stau la îndemână.”

 

„Suferința duce la renunțare.”

 

„Chestia cu însurătoarea e o pură invenţie. Cine-o fi scornit-o? Despre mine au circulat întotdeauna veşti false.

Ceea ce e adevărat e că la 35 de ani căsătoria îmi pare mai puţin absurdă decât la 20. Dar de ce să-mi complic viaţa inutil?”

 

„Familia noastră are un temperament nefericit: punem totul la inimă, ne frământăm pentru nimic. Toată viaţa mea am încercat să devin indiferent şi niciodată n-am reuşit...”

Emil Cioran

Foto: Google